Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
74
Comarnescu î[i reprezenta un temei nezdruncinat al valorilor, încurajând pe
cei din jur [i îndemnând la înf`ptuiri în spirit [i frumuse]e.
Atunci, în ziua în care am poposit în cl`direa Funda]iilor Regale, m-a prezentat
lui Alexandru Rosetti, directorul Funda]iilor, lui Corin Grossu, secretar
de redac]ie [i lui Ovidiu Constantinescu, apoi m-a întrebat cu delicate]e despre
situa]ia mea material`. Absolvisem Facultatea de Litere dar nu aveam niciun
mijloc de trai în Bucure[ti [i inten]ionam s` m` întorc în Constan]a. Gra]ie
lui Petru Comarnescu am reu[it s` fiu numit împiegat la Direc]ia General` a
Teatrelor – unde el ocupa postul de inspector general – o slujb` modest`, dar
care îmi permitea s` continui înf`ptuirea proiectelor literare.
Aveam colegi deosebit de distin[i, pe Alexandru Cior`nescu, viitorul
profesor de literatur` comparat`, pe poetul Aurel Chirescu, pe Gr.T.Popa,
un excelent cunosc`tor [i traduc`tor din literatura anglo-saxon`, în sfâr[it pe
colegul de genera]ie, poetul Geo Dumitrescu. La intrarea mea, director se afla
Nicolae Kiri]escu, autorul piesei Gai]ele.
A fost o epoc` plin` de înf`ptuiri a lui Petru Comarnescu, când cultura
american` nu era înc` pus` la index, iar publicul manifesta o curiozitate
deosebit` pentru noile valori de peste ocean, pe care nu le putuse cunoa[te
în timpul r`zboiului. Se [tie c` Petru Comarnescu a tradus [i prezentat în
studii de înalt nivel piesele lui Eugen O’Neil – recent Traian Filip a publicat
în revista Manuscriptum interesanta coresponden]` dintre marele dramaturg
american [i traduc`torul lui în române[te – Sherwood Anderson, c`r]ile lui
Faulkner, Dos Passos [i Hemingway, o serie de chipuri [i personalit`]i din
lumea politic`, a presei, a sindicatelor americane, mai cu seam` în cartea
sa Chipurile [i priveli[tile Americii, ap`rut` în mai multe edi]ii, de fiecare dat`
cu vrednicie amplificate. Dar aceasta era numai o latur` a activit`]ii lui Petru
Comarnescu, care avea o temeinic` preg`tire filozofic`. Teza sa de doctorat
de la o universitate american`, intitulat` Kalokagaton (Despre frumos [i bine),
de inspira]ie aristotelic`, lucrat` sub direc]ia profesorului S.Carr, a fost tradus`
în române[te de Ruxandra Otetele[teanu. Petru Comarnescu era legat
de str`lucita genera]ie a lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Dinu Noica, Mircea
Vulc`nescu, D.D.Ro[ca. Se interesa îndeaproape de literatur`, de teatru,
de artele plastice. Avea o activitate complex` [i generoas`, marcând orice
înf`ptuire cu în]elegerea sa superioar`, cu o generozitate [i d`ruire de sine
nemaiîntâlnite. Petru Comarnescu lupta pentru realizarea culturii române[ti
a vremii sale, scriind eseuri, prefe]e, cronici plastice, se ocupa de expozi]ii,
spectacole, edit`ri cu un entuziasm [i o vitalitate neobi[nuite, încât anii ’45-’48
sunt marca]i de personalitatea [i activitatea sa. De fapt, el nu f`cea decât s`
continue acest efort de a promova valorile române[ti care se înscriau firesc
în circuitul valorilor universale [i totodat` de a împ`mânteni valorile din Occident
[i Extremul Occident care meritau a fi preluate de ethosul românesc.
El a luptat pentru Brâncu[i, de pild`, nu numai ca valoare româneasc`, dar [i
ca valoare universal` [i un neoplatonician nu putea gândi altfel. La fel pentru
Luchian, pentru Arghezi sau pentru Blaga, punct de vedere care desigur nu a
fost împ`rt`[it de func]ionarii stalini[ti de mai târziu.
Îl g`seam în cerdacul închis cu geamlâc al casei sale vechi din strada
Icoanei num`rul 10, pe care o împ`r]ea cu dou` m`tu[i b`trâne, înconjurat
de o bibliotec` vast` [i tablouri de Margareta Sterian, Magdalena R`dulescu,
Vlasiu, sculpturi de Anghel [i Vlad. Îl vedeam cufundat în c`r]i [i bro[uri, în
norul nelipsitei ]ig`ri, b`tând neobosit la ma[in`. Î[i consemna textele direct,
f`când corecturile la ma[ina de scris.