Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
198
„Ceva” am g`sit, c`ci am dorit mult acest lucru. ßi pentru acest „ceva” scriu
r~ndurile de fa]`, av~nd convingerea c` aducerea la cuno[tin]a cititorilor a anumitor
lucruri v`zute sau auzite, vor fi de folos \n aflarea unor noi elemente din
istoria at~t de ramificat` a evreilor din Rom~nia. çn multe alte locuri, din p`cate,
constatarea doamnei Elada referitoare la evrei „…orice informa]ie a]i c`uta, nu
ve]i g`si nimic”… \[i are adev`rul ei. M` ambi]ionez totu[i cu punctul meu de
vedere: „C`uta]i [i – ceva – ve]i g`si!”. C`ci acolo unde prezen]a evreilor a fost
un fapt istoric dovedit – au venit acolo, au tr`it [i au murit acolo – urmele r`mase,
c~te or fi [i \n orice stare, mai sunt de g`sit. Chiar dac` e vorba de un loc sf~nt,
p`r`sit [i din care au r`mas – a[a ca \n cimitirul evreiesc din Sulina – numai
pietre funerare d`r~mate, sf`r~mate, adunate sau sprijinite una de cealalt`,
ele sunt çNCå dovada existen]ei evreilor pe aceste meleaguri. Nu trebuie uitat`
aceast` existen]`, chiar dac` ea se afl` la „cap`tul p`m~ntului”.
Sulina, pentru cei care au v`zut-o [i pentru cei care nu, este or`[elul situat
la cap`tul bra]ului din mijloc prin care fluviul se vars` \n Marea Neagr`, veritabil`
ax` navigabil` a vestitei Delte a Dun`rii; celelalte dou` bra]e sunt: Chilia, \n
nord [i Sf~ntul Gheorghe, \n sud. Localitatea are statutul administrativ de ora[,
cu o popula]ie actual` de 4500 de locuitori. Ora[ul are o pozi]ie geografic` de
importan]` comercial` [i strategic`, lucru relevat de istoria sa.
Localitatea, sub nume apropiate celui de azi, e amintit` \nc` din epoca
bizantin`, apoi ca port genovez \n sec. XIV [i e sub st`p~nire otoman` din sec.
XV p~n` \n sec. XIX. Datorit` tratatului de pace semnat la sf~r[itul R`zboiului
Crimeei (1856), Sulina devine un ora[ cosmopolit, ating~nd chiar statutul de
Port Stat, cunosc~nd o perioad` de mare \nflorire odat` cu \nfiin]area Comisiunii
Europene a Dun`rii (C.E.D.), a c`rui sediu e stabilit \n acest loc. Se construiesc
multe cl`diri publice \n stil european – occidental, cea mai frumoas`
fiind Palatul Comisiunii, p`strat` [i folosit` p~n` azi, m`rturie arhitectural` a
vremurilor apuse.
83 de ani a fost Sulina un ora[ cu via]` european`, singurul ora[ din Rom~nia
de acest fel – port liber (Porto Franco), \n care limba oficial` era franceza,
iar cea vorbit`, greaca. Anul 1939, anul de grea amintire, \n care Europa \ncepe
s` se apropie cu pa[i repezi de r`zboiul mondial, duce la desfiin]area Comisiunii
[i marcheaz` astfel, drastic, \nceputul regresiei Sulinei, a c`rei gr`bire
i-a accentuat-o distrugerile r`zboiului [i i-a continuat-o apoi politica lipsit` de
orizont a regimului comunist.
Trebuie s` eviden]iez faptul c` Sulina se m~ndre[te cu personalit`]i intelectuale
a c`ror via]` [i activitate sunt legate – \ntr-un fel sau altul – de acest loc.
E vorba de sir Charles Hartley, somitate mondial` \n hidrotehnic` [i hidrologie,
inginerul [ef al C.E.D., supranumit „P`rintele Dun`rii”, care a tr`it [i creat la
Sulina 16 ani; scriitorul Jean Bart, \n memoria c`ruia exist` un muzeu al`turat
celui al Farului C.E.D.; marele dirijor George Georgescu, n`scut la Sulina, unde
exist` o cas` memorial` a artistului; poetul Alexandru Macedonski, scriitorul
Constantin Moruzi [.a.
Prezen]a evreilor \n ora[, sim]it` la modul pozitiv, a fost determinat` de
starea general`. Perioada \nfloritoare a Sulinei a fost, fire[te [i cea mai bun`
pentru evreii veni]i \n cea mai mare parte din \mprejurimile Bucovinei [i Basarabiei,
ocupa]ia lor de baz` fiind comer]ul [i meseriile. Odat` cu \nr`ut`]irea
situa]iei pe plan european [i num`rul lor s-a redus progresiv, m`rturie atestat`
de pietre funerare din cimitirul evreiesc, unde ultimul an de \nhumare care figureaz`
pe una din ele este anul 1930. Odat` cu intrarea Rom~niei \n r`zboi,
\n a doua jum`tate a anului 1941, cu evacuarea evreilor din jude] din motive
de „siguran]`” la Tulcea, ultimii evrei sulinieni (dac` or mai fi fost!) sunt sili]i