Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

di]ionalizeaz` Ziua apelor [i Ziua Marinei pe arii largi, na]ionale. Se dezvolt`
re]eaua muzeistic` cu specific marin, [coala de oceanologie întrune[te savan]i
de renume mondial precum Emil Racovi]`, Grigore Antipa, Eugen Pora, Mihai
B`cescu, Constantin Mota[ [.a. [i în sfâr[it apar semne încurajatoare pentru
turismul marin [i pentru yachtingul de croazier`.
Enumerând toate acestea ne întreb`m dac`, prin ele, luate laolalt`,
convergem spre acea râvnit` spiritualitate româneasc` a m`rii. Întrebarea
r`mâne, cel pu]in pentru mine, f`r` un r`spuns r`spicat cât` vreme, dup`
cum spuneam, conceptul presupune o aderare uman` colectiv` [i solidar`, în
cuno[tin]` de cauz`, istoric` [i geografic`. S` nu excludem [i ideea de destin.
ßi totu[i vechea propagand`, judicios orchestrat`, legând trecutul de cerin]ele
modernit`]ii ducea în pragul casei multor români sentimentul apartenen]ei la
un p`mânt binecuvântat de Dumnezeu [i de ape…
A urmat dezastrul. Am pierdut o dat` cu Cadrilaterul, o fâ[ie considerabil`
de litoral; am pierdut flota, sute de vie]i marin`re[ti, insula ßerpilor, rela]ii interna]ionale
de anvergur`, o publicistic` matur`, ra]iuni strategice, politice [i
economice. Aceasta [i pentru c` n-am [tiut sau n-am avut acea for]` spiritual`
adânc înr`d`cinat` în con[tiin]a noastr` de vechi st`pânitori ai m`rii.
Paradoxal, cre[terea economic` f`r` egal de dup` r`zboi, sporirea flotei,
dezvoltarea [antierelor navale, deschiderea f`r` precedent c`tre lume n-au
antrenat ci mai degrab` au stagnat aspira]iile noastre legitime. A trebuit s`
trecem printr-un marasm amnezic de câteva decenii, timp în care ne-a fost
confiscat` marea, cu consecin]e dezastruoase în toate domeniile existen]ei
noastre spirituale, pentru a putea lua de la cap`t procesul de con[tientizare
a acelui sentiment românesc care ne face, pe calea m`rii, s` ne socotim,
nu mai pu]in decât alte popoare, st`pâni ai planetei. A trebuit s-o lu`m din
nou de la monoxile. Am rupt leg`tura cu marea, devenit` din nou margine,
hotar [i nu ispit` de explorator. Din pricina acestor ani de restri[te tr`im un
recul cultural de propor]ii. Nu cred c` o na]iune înzestrat` cu sentimentul
apartenen]ei la o vecin`tate marin` î[i poate permite s` piard` una dintre
cele mai mari propriet`]i navale din lume. Adaug avatarele marinarilor no[tri
sechestra]i [i umili]i prin porturile lumii, modul în care trat`m [i a[a pu]inele
bunuri nautice de patrimoniu, vezi episodul Libertatea, gradul avansat de
deteriorare a ecosistemului unic al M`rii Negre pe litoralul nostru românesc,
lipsa cronic` a emula]iei juvenile în sporturile nautice etc.
*
Câte ceva despre promovarea literaturii, una dintre dovezile cele mai reprezentative
ale spiritualit`]ii unui popor. R`mânem ancora]i, se pare, definitiv
în apele Europolis-ului lui Jean Bart ignorând muta]ii notabile în domeniul cu
pricina, nume [i c`r]i în stare s` dea certificate de modernitate unui gen de
literatur` cu nimic mai prejos decât celelalte; condeie presupus iscoditoare,
oponen]i literari redutabili înoat` înc` la ]`rmul unei m`ri romantice gen fin de
siécle, necutezând s` se avânte în miezul ofertei contemporane lor [i atunci
când o fac totu[i, uzeaz` de cli[ee verbale, de termeni anacronici, trecând
opere de valoare în ordinea literaturii infantiliste sau în cea a documentului
efemer, sociografic. M`rturisesc c` am e[uat într-o tentativ` de a realiza, a[a
cum se petrece în marile literaturi ale lumii, o editur` consacrat` literaturii
m`rii. L`sându-i la o parte pe clasicii genului Kipling, Stevenson, Lotti, Melville,
Conrad, London, Baraja, Hemingway, am descoperit în alte lumi edituri
EX PONTO NR.4, 2008
93