Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

vileag în momentul în care între cei doi intervine gelozia. Alex, o tân`r` [i
simpl` fat` din provincie, student` în Bucure[ti intervine în rela]ia celor doi
ca iubit` a colegei ei, Kiki. Alex este, pentru Sandu, o intrus` în rela]ia lui
cu sora sa [i, într-un moment de gelozie, face cunoscut triunghiul leg`turilor
boln`vicioase. Discursul cinematografico-poetic al triunghiului amoros este
pus în eviden]` prin intermediul contrastului. Iubirea reprezint` liantul ]es`turii
narative în Leg`turi boln`vicioase, a[a cum, dac` mergem pe filiera titlului ne
putem conecta [i la Leg`turi periculoase, regizat de c`tre Stephen Frears,
ecranizarea romanului omonim al francezului Francois Choderlos de Laclos. În
aceste filme se aduce în prim-plan iubirea [i jocul în care protagoni[tii se las`
prin[i, cu sau f`r` voia lor. Tocmai acest plan reprezint` matricea semantic`
prin cuvintul cheie: iubirea, filtru de orientare a lecturii. Secven]ele sunt astfel
construite pe tensiunea instituit` între dou` seme, ambele legate de iubire.
Dac` în Leg`turi periculoase iubirea reprezint` o sl`biciune care nu este
permis`, seduc]ia reprezentând o arm` în schimb, în Leg`turi boln`vicioase,
dragostea se transform` [i este transformat` într-o arta care se cere în permanent`
perfec]ionare. În aceast` poveste de dragoste totul se antreneaz`,
totul este impregnat, de la zilele când chiulesc de la cursuri, de la seminarii
pentru a petrece toat` ziua la film, la bibliotec`, la cadourile cump`rate de
la Meli Melo, la plaja pe acoperi[, la plimb`rile printre blocurile din cartier, la
nop]ile petrecute împreun` printre ursule]ii de plu[, pân` la momentul când
Kiki îi face g`uri în urechi lui Alex. Incipitul discursului cinematografic grupeaz`
un maximum de informa]ie, o densitate semantic` care func]ioneaz`
ca o unitate de referin]` plural`, deschizând sensul; pe de alt` parte, joac`
rolul de c`su]` liber`, putând fi completat` cu foarte multe variante în func]ie
de codurile literare [i culturale ale spectatorului.
Modalitatea de abordare a secven]elor de la începutul filmului este una
tradi]ional`, trecutul [i prezentul se interfereaz`, se amestec` într-un mod
semi-impresionist, pe m`sur` ce personajele apar privirii spectatorului. Cristina-Kiki
poveste[te în fundal voiceover, asemenea unui narator omniscient
creditabil, cum a întâlnit-o pe Alex în prima ei zi la facultate [i imediat s-a
îndr`gostit de ea. Cadrul se fixeaz` pe Alex, se rememoreaz` ziua în care
Alex se mut` în gazd` la doamna Bene[, în aceea[i cl`dire cu Kiki. Rela]ia lui
Kiki cu fratele ei Sandu nu este explicat` în mod clar, dar Sandu se comport`,
ca [i cum ar fi, un iubit gelos. Filmul este un obiect de limbaj. Oricât de larg`
este polisemia lexical` în cadrul unui discurs cinematografic, combina]iile
sintagmatice restrâng sfera semnificatului [i a semnificantului. Secven]ele
func]ioneaz`, indirect, [i ca art` a imaginii, a prezentific`rii lumii reale în plan
metafizic, estetic [i pictural.
Atrac]ia dintre cele dou` fete este perceptibil`, de[i ea nu se concretizeaz`
decât cu foarte pu]in sex pe ecran. Cele dou` sunt prezentate ca fiind dou`
firi opuse, dou` personalit`]i care vin din zone diferite: Alex, fata de la ]ar`,
este t`cut` [i studioas`, este dornic` s` î[i fac` p`rin]ii mândri,; Kiki, din
Bucure[ti, prefer` distrac]ia. Adev`rata rela]ia dintre fete nu este b`nuit` de
p`rin]ii fetelor, element care las` loc unor interpret`ri comice ∂e.g. momentul
când Kiki o invit` pe Alex la mas` la ea acas`, anumite secven]e care descriu
vacan]a de var` petrecut` de fete la Pietro[ita, unde se afl` casa natal`
a lui Alex∑. Filmul ne prezint` o poveste din care ,,concluzia” lipse[te, nu se
prezint` ca o lec]ie de via]`. Ca oper` artistic`, filmul vizeaz` un efect de
totalitate bazat pe opozi]ia general` dintre sens [i sunet. Ca obiect poetic,
filmul genereaz` un ethos când euforic când foric [i produce o reduc]ie se-
EX PONTO NR.4, 2008
189