Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
134
s-a ajuns la parcul tematic, „inven]ie a secolului XX”. Dar, „spre deosebire de
Disneyland, spectacolele comice din cadrul carnavalului î[i g`seau un corespondent
în realitatea pe care o subminau sau o desacralizau în mod con[tient”.
Saturnaliile romanilor, din care trebuie revendicat carnavalul modern, se baza
pe r`sturnarea ordinei stabilite, a ierarhiilor sociale. Intruziunea funestului,
a hidosului (m`[tile) se manifesta doar în scurt` perioad`, ca posibilitate
de refulare, deci f`r` ca s` se manifeste agresiv în restul timpului, când s-a
restabilit ordinea, s-a intrat în normalitate. Scenariul spectacolului unde apare
„regele” uns pentru o zi se înscrie în limitele perioadei întoarcerii ma[inii lumii,
cum spunea [i Eminescu, fiindc` nu se poate vorbi despre o manifestare a
spiritualit`]ii, ci a opusului ei. Carnavalul devine în timp o „mascariad`”, în general
aceea[i, cu mici inova]ii pe parcurs [i v`duvit de semnifica]iile anterioare.
Cel american nu se încadreaz` tipului de carnaval european teoretizat între
al]ii de Bahtin [i Chris Humphrey, c`ci „încearc` s` consolideze ideentitatea
emigrantului alb prin scoaterea în eviden]` sau «s`rb`torirea alterit`]ii, a
celuilalt”. El a men]inut pu]ine tr`s`turi din carnavalul european, configurându-[i
o fizionomie proprie. Ruperea sau distan]area de realitate, pendularea
între iluzie [i realitate se desf`[oar` permanent – nu doar în anumite ocazii
– în „spa]iul heterotopic” (V. Michel Foucault). Este Disneyland-ul, produc`tor
de povestiri atractive. Tocmai aceast` atrac]ie fascinant` este cauza unor
reac]ii ostile. În Anglia, clerul britanic a început o viguroas` companie contra
Disneyland-ului pe care-l acuz` de manipularea copiilor, orientându-i spre o
cultur` de tip materialist, spre un consum exagerat prin aceste pove[ti ce-i
stimuleaz` pe micii vizitatori în favoarea cump`r`rii produselor Disney. Pentru
cel care flameaz` în c`utarea unei metropole, chintesen]` teoretic` apt` „a
corespunde carnavalului lui Bahtin, simulacrului lui Baudrillard, heteropiei lui
Foucault [i ora[ului modern al lui Benjamin, atunci cel mai bun exemplu ar fi
fost Las Vegas”, ora[ul miraj pentru mul]i dintre noi. Ora[ „global” care tr`ie[te
numai în prezent [i unde fiecare cazinou – hotel are o tem` dominant`, cu
firme luminoase ce func]ioneaz` permanent [i informeaz` spre a atrage clien]i,
Las Vegas-ul exprim` „starea sa aparte de devenire [i progres”, devenind
chiar Ora[ul Imaginar.
Cu discre]ie, Adina Ciugureanu [tie s`-[i plaseze propriile opinii în diversitatea
[i bogata informa]ie vehiculat`, pe care cititorul atent le înregistreaz`
ca indelibile. Am în vedere formula complet` de „cultur` contemporan`
euro-american` popular`” (s.n.), ca [i prelungirea teoriei lui Dusel, acesta
rezumându-se doar la a discuta limitele modernit`]ii neabordând eventualele
schimb`ri ale paradigmei centru – margine, [i anume: „... am putea concluziona
c` asist`m în prezent la apari]ia unui nou sistem mondial, în centrul
c`ruia se afl` America de Nord (dominat` de Statele Unite) în timp ce Europa,
America Latin`, Africa de Nord [i o parte din Asia î[i contureaz` pozi]ia,
economic` [i politic`, spre periferie” ori identificarea acelor exemple ce sus]in
punctul de vedere a lui Hannerz [i Kroes, conform c`ruia „cel pu]in una dintre
modalit`]ile de formare a culturii populare americane a fost prin procesul de
«creolizare», cum sunt: Rosie Nituitoarea, „experien]` McDonald’s”, siturile
tematice, arhetipul eroului mitic sau al vampirului. Preluarea acestor modele
de c`tre Europa s-ar datora unui soi de magie exercitat` de centru asupra
marginii. Procesul recept`rii culturale se repet`, dar cu modific`ri [i în sens
invers: „Prin multiplicarea, reciclarea [i reasamblarea vechilor tipare culturale
europene au fost create noi iconuri, cli[ee [i forme hibride, care, exportate
pe b`trânul continent, se vând cu marca «made in America». Reîntoarcerea