Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
22
Trebuie s` descoperim focul, [i unealta, [i arma,
S` cunoa[tem oceane [i mun]i, planete, zei [i diavoli,
S` în]elegem rostul fiec`rei fiin]e sau lucru,
ßi, însp`imânta]i de propria noastr` sl`biciune,
S` cerem ajutorul celor v`zute [i nev`zute.
Iar tu, fiin]`-pereche,
În timp ce eu voi vâna [i voi ucide du[manii,
Tu s` veghezi lâng` foc,
S` încerci a descoperi misterul frumuse]ii nepieritoare
Inexplicabile în fond,
Dar mai nepieritoare decât arama.
Descoperind lumea
În adâncul grotei aerul vibreaz`,
Pere]ii par mai calzi în întuneric,
Marea prefacere se opre[te la intrare.
Trupul meu se destinde treptat,
Pe[tera îmi e acum cel mai sigur refugiu,
Iat` [i scobitura de unde cineva a luat argila
Din care am fost creat;
Dar bra]ul a pierdut iner]ia ini]ial`,
Lutul a devenit transparent,
Acum e carne! – alt` substan]`,
Cu trasee ascunse care pulseaz` far`-ncetare.
Golemul a devenit OM!
Pentru prima dat` ochii întrez`resc Lumea:
O mare vâltoare, un scrâ[net, o continu` zbatere.
Trezirea la via]` e un spasm de durere [i team`
Din care izvor`sc instinctele
Ca ni[te oarbe antene.
Lucrurile se diferen]iaz`,
Devin plante [i p`s`ri, animale [i oameni.
Ca s` m` pot feri de ele trebuie s` le dau un nume;
Nu supravie]uie[ti decât opunându-te celorlal]i,
Numai ura te poate feri de primejdii.
Iluminat de gând privesc formele însufle]ite,
Umbre besmetice care alearg` spre moarte,
Speriate de col]ii [i ghearele care le pândesc.
Le izbesc cu putere [i ele cad f`r` geam`t
F`r` s` [tie c` au tr`it vreodat`.