Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
180
publicat` în anul 2005 de Editura Academiei. Familiarul constituie o realitate
lingvistic` frecvent invocat` ast`zi în special de c`tre lingvi[tii care observ`
[i analizeaz` limbajul publicistic actual, dar care nu este suficient delimitat de
termenii popular, oral, afectiv, subiectiv, familial, vulgar, argotic. Principalele
caracteristici ale familiarului sunt oralitatea [i afectivitatea, dar autorii de
dic]ionare, chiar [i cei ai Dic]ionarului Academiei, înglobeaz` denota]ia acestui
termen unor indici precum ironic, glume], dezmierd`tor, peiorativ sau popular.
De aceea, Cristina Florescu exemplific` valorile conota]iilor care stau sub
semnul familiarului în comentariul excep]ional documentat asupra lui a l`sa
(p.177-304), reluat, dup` cum ar`tam supra, într-o form` mai sistematizat`
[i mai clar`, din volumul În c`utarea sensului pierdut. De-a dreptul fascinat`
de stratele semantice dense depuse timp de secole în acest verb pivot al
limbajului familiar românesc, pe care l-a investigat în profunzimile sale cele
mai ascunse, autoarea ]ine s`-l defineasc` într-un scurt text în care limbajul
[tiin]ific „se contamineaz`” într-un mod cuceritor cu limbajul expresiv, [i pe
care îl reproducem în continuare: „Verbul avut în vedere, a l`sa, se ordoneaz`
semantic pe fibrele p`r`sirii, desprinderii matriciale. Fiin]area se realizeaz` pe
ea îns`[i ca supus` iremediabil legii gravita]ionale. Prin substan]a lui lexical`,
cuvântul separ` indivizi, sentimente, ac]iuni. Totul se face pe nesim]ite, pentru
c` gesturile semantice vin cu blânde]e, din aproape în aproape, supuse ideii
ced`rii, relax`rii, destinderii, abulice adesea, punând în expresie decep]ia
blând`. Cadrul unei familiarit`]i ireductibile alunec` spre familiaritate. Respectiva
familiaritate se desf`[oar` la nivel indo-european, muind, apoi separând
[i dispersând, ca într-o desfacere a unei pl`made originare”.
Pentru a ajunge s` scrie aproape dou` c`r]i despre un singur lexem al
limbii române, Cristina Florescu a trebuit s` consulte o întins` bibliografie,
româneasc` [i str`in`, din domeniul lexicografic [i romanistic, s` cerceteze
peste 250 de volume de texte istorice, literare vechi, moderne, contemporane [i
actuale, de critic` [i istorie literar`, culegeri de literatur` popular`, crestoma]ii,
atlase lingvistice etc. [i s` observe îns`[i vorbirea actual` pentru a descoperi
denota]iile [i conota]iile neconsemnate anterior. Lista impresionant` a acestor
lucr`ri (p. 311-347) [i indexul de cuvinte, de autori [i de no]iuni (349-389),
completeaz` o lucrare [tiin]ific` de mare anvergur` [i de mare profunzime.
La cap`tul acestor rânduri putem spune c` limba român` [i-a g`sit în
Cristina Florescu unul dintre cei mai pasiona]i [i mai aviza]i cercet`tori ai s`i.
Suntem convin[i c` prin întreaga sa oper`, la care noi ne-am referit doar în
parte în articolul de fa]`, autoarea a devenit, cel pu]in, un nume de referin]`
în lexicografia româneasc`, dac` nu mai mult decât atât.
1 Vezi în acest sens pe site-ul http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/persoane/cristina_florescu.html lista
selectiv` a studiilor [i articolelor publicate de Cristina Florescu de-a lungul anilor. În str`in`tate, autoarea
a publicat în reviste de prestigiu din Chi[in`u, Viena, Insbruck, Berlin, Vene]ia, Strasbourg.
2 În cercet`rile sale, Cristina Florescu a constatat c` la noi s-a publicat pân` acum o singur`
carte „focalizat` semasiologic asupra unei unit`]i lexicale privite monografic” (op. cit.: 23),
[i anume aceea a lui Vasile Arvinte, Român, românesc, România (Bucure[ti, Editura ßtiin]ific`
[i Enciclopedic`, 1983). O alt` lucrare, dar nu de semantic`, citat` de autoare, este teza de
doctorat a lui Dimitrie G`zdaru, Descenden]ii demonstrativului ille în limba român` (Ia[i, 1929). În
sfâr[it, inventarul s`u mai cuprinde volumul tip`rit cu litere chirilice al lui T. P. Ilia[cenko, Verbul
a fi în limba moldoveneasc` (Chi[in`u, 1957), a c`rui valoare [tiin]ific` este afectat` din p`cate
de politica „limbii moldovene[ti” dus` de ßcoala sovietic` din perioada respectiv`.