Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
86
[i tainic` a marelui port românesc, unde s-au întâlnit coloni[tii români cu aventurieri
[i orientali, ]`rani, care acolo devin fermieri [i marinari, cu negustori [i
trafican]i, z`p`ci]i de ispitele comer]ului interna]ional, cel permis [i cel tainic,
în fine, loc de încruci[are a atâtor neamuri, credin]e, mentalit`]i, care laolalt`
fac din Dobrogea [i mai ales din portul ei un fel de Americ` româneasc`, plin`
de patimi [i interese, de elanuri [i groz`vii. Romancierul Pavel Chihaia este
Columbul acestei Americi rudimentare, dar puternic colorat` [i nespus de dinamic`,
pe care românii nu o cunosc îndestul. Romanul acesta le va dezv`lui
ce este Constan]a în ascunzi[urile [i subteranele ei. E via]a unui port cu lumi
[i interese plurale, v`zut` prin câteva tipuri reprezentative, care concentreaz`
în ele modalit`]ile de vie]uire [i supravie]uire a mii de oameni. Eroul principal
poate c`-i Hemcea, fiul unor ]`rani ardeleni deveni]i fermieri la Caraomer [i
care se vrea c`pitan pe mare, l`sându-se prad` închipuirii, abandonându-[i
lumea-i de acas` [i fiica, ratându-se în visare pentru ca s` ajung` într-un târziu
cambuzier pe un vas oarecare, apoi traficant de stupefiante, apoi patronul
unui local de distrac]ii la Constan]a, om slab în fond, nearticulat suflete[te,
dar având o form` de a-[i crea iluzii [i de a r`mâne oarecum neîntinat, chiar
s`vâr[ind atâtea mâr[`vii, fire[ti mediului în care via]a [i dorul de câ[tig b`nesc
cârmuiesc, iar nu conven]iile sociale, legile scrise [i morala didactic`. Constan]a
din acest roman nu are nimic conven]ional [i este privit` în subteranele ei de
c`tre un scriitor, care el însu[i a cunoscut-o îndeaproape, tr`ind acolo. C`utând
adâncirea realit`]ii, s` nu ne mire dac` Hemcea î[i va încredin]a fiica unei
femei dubioase, Braia, care din ruinele unui castel p`r`sit pe coasta m`rii,
conduce exportul de „carne vie” pentru Orient, tr`ind al`turi de un so] spectral,
ademenitor de vase [i cor`bii r`t`cite în bezn` c`rora le mene[te pierzania
spre a le jefui ca o hien`. Simeon, so]ul Braiei, are ceva de nebun fantomatic
care cu o lantern` lumineaz` în nop]ile cu cea]` calea vaselor r`t`cite spre
a le atrage la coasta du[m`noas`, unde s` prade pe cei naufragia]i. Fiica lui
Hemcea, Cristina, crescut` de Braia, va debuta pe calea fireasc` mediului ei,
dar nu va fi o curtezan`; având prea mult suflet [i prea mult` disponibilitate,
ea va iubi cu adev`rat. Dup` aventura de ini]iere, îndemânatic preg`tit` de
Braia, Cristina va cunoa[te pasiunea pentru ßandru, tipul golanului aventurier
din ora[ele noastre, un mic gangster indigen care vrea s` se exporte singur în
America, om f`r` con[tiin]` [i v`dit inferior lui Hemcea, care a[a amoral cum
este [tie s` sufere [i are un destin aspru, pe când ßandru e numai animal
cu perfect instinct de conservare [i de lupt` primitiv`. Altfel, va fi fermierul
Andrei, care încearc` s` o ajute pe Cristina s`-[i g`seasc` o alt` via]`. Dar
poate cel mai viguros constituit tip din roman este persanul Vasi, care dintr-un
simplu negustor ambulant, prip`[it prin Constan]a [i vânzând obiecte orientale,
ajunge un fel de dictator financiar, care utilizeaz` pe Hemcea pentru traficul cu
stupefiante, pentru exportul de femei destinate pl`cerii altora sau în diferitele
sale manevre de a zdrobi concuren]a gangsterilor locali: Terzi frizerul, cu un
picior de lemn, [i Marcu, patronul unui bar, [i fire[te Braia, care to]i vor s`r`ci
sau se vor pierde, afar` de Vasi, persanul care î[i are o filozofie a lui, tolerând
pân` [i crima. Lumea aceasta î[i v`de[te legile ei, care nu sunt acelea ale
noastre. Sunt legile acelor subterane sociale, bas-fonds, underworld, în care
interesul b`nesc predomin`, învingând cei mai tari [i mai perfizi, în care nimeni
nu denun]` autorit`]ilor [i aproape nu utilizeaz` legile Statului, preferând
concuren]a s`lbatic`, pirateria monstruoas`, r`zbunarea ironic`, s`r`cind pe
concuren]ii tari de odinioar` [i ucigând pe cei iremediabil primejdio[i. Exist`
pacturi nescrise între trafican]i, contrabandi[ti, patroni de localuri, v`dind cu
to]ii aceea[i mentalitate, cooperând, concurându-se [i nimicindu-se ca într-o