Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
194
O contribu]ie deosebit` au avut-o la realizarea spectacolelor, scenografii
Febus ßtef`nescu [i Ion Ipser. Ca regizor tehnic, activa neobositul Stere
Caraiani (provenit din Corul Sindicatelor condus de Gheorghe Velea), care
era deosebit de priceput în aceast` meserie.
Dintre corepetitorii perioadei de început, au activat Gheorghe Paulman
(care fusese pianist la cinematograf – pe vremea filmelor mute), Carmen
Gutuleanu (de profesie jurist), Margareta Miga (so]ia renumitului farmacist),
Fred Pârlitescu, Cornelia Munteanu, Mircea Iamandi, Rozalia Vâlsan.
Între cori[tii membri fondatori, s-a eviden]iat cel ce avea s` fie cunoscut
sub numele de „Nea Nicu Diaconescu”, fost comandant de curs` lung`
(provenit din unul dintre corurile biserice[ti ale Constan]ei) care avea [i rolul
„neoficial” de dirijor secund.
Concert maistru în perioada de început era Gic` ßtef`nescu, un l`utar
f`r` studii, înzestrat cu un sim] muzical deosebit.
În primii zece ani de la înfiin]are, Teatrul Liric din Constan]a a acumulat
un vast repertoriu de oper` [i operet`, cuprinzând aproximativ patruzeci
de lucr`ri, printre care operele: „Tosca”, „Boema”, Madama Butterfly” de
Giacomo Puccini; „Traviata”, Rigoletto”, Trubadurul”, „Otello” de Giuseppe
Verdi; „Cavaleria rustican`” de Mascagni [i „Paia]e” de Leoncavallo (care se
prezentau împreun`); „Don Pasquale” de Gaetano Donizzetti; „B`rbierul din
Sevilla” de Gioacchino Rossini; „Carmen” [i „Pescuitorii de perle” de Georges
Bizet; „Faust” de Charles Gounod (cu colaborarea b`rba]ilor din Corul
Portului); Lakmé” de Léo Delibes, „Martha” de Friedrich Flotow; „N`pasta”
de Sabin Dr`goi”.
Au fost montate numeroase operete care erau preferate de public. Un rol
important în spectacolele de operet` l-a avut regizorul Ion Drugan, un mare admirator
al genului. De fapt, Ion Drugan a regizat mai mult spectacole de operet`
(un singur spectacol de oper` – „Don Pasquale” de Gaetano Donizzetti).
Sub conducerea dirijoral` a lui Boris Cobasnian au fost prezentate operetele:
„L`sa]i-m` s` cânt” [i „Lysistrata” de Gherase Dendrino, „Bal la Savoi” de
Paul Abraham, „Nausica” de Viorel Dobo[. Au fost realizate sub conducerea
aceluia[i dirijor – Boris Cobasnian, premierele la „Logodnicul din lun`”, „Casa
cu trei fete” de Franz Schubert, „My fair lady” de Friederich Loewe.
Operetele „O noapte la Vene]ia”, „Voievodul ]iganilor”, „Liliacul” [i „Sânge
vienez” de J. Strauss – fiul, au fost montate în limba german`, în regia renumitului
regizor Jean Rânzescu – de la Opera Român`”. Spectacolele aveau un mare
succes la turi[tii germani (care atunci veneau în num`r foarte mare), fiind
sus]inute la teatrele de var` de pe întreg litoralul. Au mai fost prezentate operetele
„V`duva vesel`” de Franz Lehár [i „Vânz`torul de p`s`ri” de Karl Zeller.
O alt` genera]ie de soli[ti avea s`-[i aduc` o valoroas` contribu]ie la
evolu]ia operei const`n]ene: Florin Diaconescu, Veronica Diaconu, Niculina
Cârstea, Emilia Oprea, Pompiliu Radu, Floren]a Marinescu, Victor Axinte,
Radu Popescu, Gabriela Tof`nel, Gheorghe ¥irea, Constantin Axinte, Nicoleta
Ardelean, Ioan Ardelean, etc.
Dintre corepetitorii, lega]i de aceast` genera]ie, amintim: Silvia ¥igmeanu,
Agnes Marinic` – Grando, Nejla Ionescu, Daniel S`r`cescu, Eduard St`nu[el
(la balet).
În cele cinci decenii de existen]`, Opera a avut o pleiad` de secretari
literari: Ioana Pa]e, Lauren]iu Profit, Constantin Axinte, Mariana Fr`]il`, Doina
Voivozeanu, Mircea Tegze[iu.