Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
150
Lucrul popoarelor
în meserii îndeletnicite,
cu îmblânzirea cea dintâi a fiarelor
[i-a multelor vite.”
Atestat mai întâi de Dimitrie Cantemir, în C`lu[arii se deslu[esc „...reminiscen]e
de rituri magice pentru invocarea fecundit`]ii, rituri de medicin`
magic`, de ini]iere, urme din vechiul cult al soarelui, simboluri mitice ale unor
fenomene din natur`. C`lu[arul tr`ie[te ca una dintre cele mai artistice manifest`ri
folclorice tradi]ionale” (Istoria literaturii române, vol. I, pg. 35, Editura
Academiei, Bucure[ti, 1964), evocat` îns` de Ion Gheorghe ca un act de
solomonie, de hipnoz` în somn a discipolilor:
„Cu t`lpile la stâlpul sfintei lor flamuri,
pe p`mânt, ca jderii,
în corturi de frunz` [i ramuri
dorm ]`ranii supu[i ini]ierii:
le sunt capetele cl`tinate, zb`tute pe loc,
uscate asemenea grânelor ve[tede
dinspre vadurile de foc
ale unor a[tri ce li se-a[az` la cre[tete –
c`zu]i în plasa magnetic`,
se zvârcolesc de friguri monahii dansatori;
ca arm`sarii cu picioarele t`iate de piedic`
suspin` carboniza]i de acei sori. (...)
... în coliba lui de ierburi
cite[te Magul c`r]ile de lemn,
descânt` pietrele scrise cu vechi hieroglife, ca ni[te herburi
[i vechi pece]i umplute c-un singur desemn;
smulgându-[i dup-aceea fa]a din oglinzile Universului,
(excep]ional se sugereaz` extazul, alungirea spiritului în transcendent!)
el calc` somnul ]`ranilor dansatori
[i le d` câte-o pung`-n care-au lucrat pietrele de moar` ale ghersului –
trecându-le-o pe la toate cele trei sub]iori...”
Dansul propriu-zis este, de fapt, un joc nocturn executat în trans`, ca efect
al unei drog`ri, amintind mai mult de o dezl`n]uire isteric` a ielelor, având o
remarcabil` for]` evocatoare:
„Când se trezesc discipolii
dintr-acel somn laolalt`,
sfor`ie de s`n`tate, c`lcând frunza ca bivolii
cu cracii grei, prin balt`;
apoi î[i cos gu[ile-cuibare
cu ou` de piatr` electru, cât s`mân]a de nalt`,
la subsuoara cea mare –
a pantalonilor din p`nur` alb`; (...)
Isterici [i-aproape nebuni,
ca fetele bolnave de n`vârlii,
joac` la lumina sfintei luni
[i se cred ciocârlii; (supl` imagine!)