Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
90
ßtiu c` a]i cerut s` fiu [i eu trecut printre colaboratorii Revistei Funda]iilor
Regale, când s-a publicat o astfel de list`, dar dl. Cior`nescu s-a opus, afirmând
c` nu [tiu gramatic` [i nu a[ onora compania (lucru nu lipsit de adev`r...).
Era un om admirabil [i muncitor despre care p`strez o statornic` pre]uire,
dar nu avea încredere în mine. Dl. Corin Grossu, editor la aceea[i revist`,
mi-a respins nuvela Canarul, pe al c`rui manuscris dumneavoastr` a]i scris:
„Excelent. Propun imediata publicare”.
Premiul Scriitorilor tineri îl datorez tot aprecierilor dumneavoastr`, care
m-a]i sus]inut în comitet. ßtiu c` dl. Camil Petrescu, cel care, cu doi ani în
urm`, îmi trimisese o gr`bit` carte po[tal`, scriindu-mi c` nu are timp s` îmi
citeasc` piesa, s-a opus la premierea ei, afirmând c` este lipsit` de „autenticitate”
(pe care domnia sa o g`se[te în literatura d-lui Sa[a Pan` sau Liviu
Bratoloveanu...).
Nici dup` publicarea piesei La farmecul nop]ii nu s-au g`sit prea mul]i cititori
care s` o aprecieze. Câ]iva m-au felicitat, mi-au spus vorbe amabile, dar mi-am
dat seama c` este necesar s` realizez o scriere mai conving`toare.
Serviciul de la Direc]ia Teatrelor îmi lua destul timp [i atunci a]i intervenit
s` cap`t un orar mai redus, mai pu]in de lucru. Cu acest sprijin, de zi cu zi,
am putut scrie [i publica La farmecul nop]ii, apoi nuvelele Poteca de argint,
Datoria, Gr`dina moart`, în sfâr[it Blocada – care apare acum în libr`rii – la
care am lucrat un an [i jum`tate.
În ace[ti trei ani, petrecu]i la Direc]ia General` a Teatrelor, am cunoscut
oameni de seam` [i înf`ptuirile lor. Prin dumneavoastr`, am putut fi aproape de
poe]i, romancieri, dramaturgi, [i ei m-au putut cunoa[te. Am în]eles tr`s`turile
unei Direc]ii, unui Minister, unui Stat, lumii întregi. Am înv`]at s` vorbesc, s`
tac când se cuvine [i s` în]eleg, dintr-o privire, „în ce ape se scald` omul din
fa]a mea”. Am citit multe romane, am scris zilnic, f`r` întrerupere. Apari]ia
Blocadei poate s` surprind`, dar nuvelele pe care le-am scris [i retranscris de
zeci de ori, între La farmecul nop]ii [i roman, sunt o m`rturie a efortului meu
de a-mi apropia tehnica prozei. În primul rând un stil care s` exprime viziunea
mea despre lume.
Orice s-ar întâmpla, doresc îns` ca a doua edi]ie a Blocadei (dac` vor mai
fi timpuri bune), s` apar` cu prefa]a scris` de dumneavoastr`, pe care acum
editorul a hot`rât s` o suprime din cauza atitudinii dumneavoastr` pro-americane.
Dac` s-ar întâmpla ca eu s` nu o mai pot vedea, v` rog s` ad`uga]i
la sfâr[itul acesteia c` am crezut totdeauna în cuvintele lui Carlyle c` „un om
mare î[i va împlini bine treaba, oriunde ar fi pus”. Am admirat totdeauna jertfa
marilor oameni care au crezut în adev`r [i în dreptul la fericire a semenilor lor:
Iisus, Galileu, Columb. Sunt [i acum convins c` autorul unei opere literare,
oricât de frumoas` ar fi, trebuie s` arate [i în via]` calit`]ile scrisului s`u. Iisus
a fugit oare de pe Muntele M`slinilor, Galileu din dogoarea fl`c`rilor, Columb
de întinsul pustiu de ap`?
Jertfele pentru cei din jur nu au gloria celor literare dar v`desc acela[i îndemn
ceresc. Cred în demnitatea omeneasc`, în puterea noastr` de a deosebi
binele de r`u.
Cu aceste cuvinte de r`mas bun [i promisiune, v` salut pe dumneavoastr`,
stegarul ideilor de libertate [i generozitate a Noii Lumi [i bunul sf`tuitor, generosul,
devotatul prieten al trudei mele întru frumos [i omenie.
Pavel Chihaia