Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
192
care a pus în scen` „Liliacul, a fost dirijorul Constantin Daminescu, care dirijase
„Liliacul” la Opera din Timi[oara în regia realizat` de Aca de Barbu. Astfel,
Constantin Daminescu, în calitate de bun cunosc`tor al mont`rii operetei, a
pus în scen` la Constan]a „Liliacul”conceput pe regia Ac`i de Barbu.
Coregrafia avea s` fie realizat` de Mireille Savopol iar dirijorul corului a
fost Gheorghe Velea.
Schema de înfiin]are a Teatrului Muzical a fost realizat` de c`tre Puiu
Stanciu care era inspector cultural [i de c`tre Ion Drugan – regizor la Teatrul
Dramatic(înfiin]at în 1950).
Pentru înfiin]area Teatrului Muzical, la 1 septembrie 1957, a fost organizat
un concurs. Directorul Teatrului era Gheorghe Nistor, iar director administrativ
– Puiu Stanciu. Prima schem` de func]ionare a avut componen]a: regizor
– Marcela Popescu, dirijori – Remus Georgescu [i Constantin Daminescu,
dirijor de cor Gheorghe Velea; soli[ti: Ionescu Nicolae (Cocaie), Elizeu Simulescu,
Nicolae P`un (venit de la Opera din Bucure[ti), Lulu Simionescu,
Maria Weisser (venit` de la Timi[oara), Decius Celea (venit de la Opereta
din Bucure[ti), Constantin Neculae, Cezar Dr`g`nescu, Nicolae P`un, Costin
Ionescu, Magdalena Daminescu, Silvia B`d`noiu, Eugen Savopol, Relu Ionescu,
Marieta Eremia, Simona Niculescu Gheorghe Luca [i Nicolae Constantin
(veni]i de la Opera din Bucure[ti); pe lâng` participarea ca solist în diverse
spectacole, Nicolae Constantin a interpretat [i partea solistic` din „Balada
lui Gheorghe Doja” de Constantin Palade, interpretat` în concertul simfonic
sus]inut de orchestra [i corul Teatrului Liric, dirijat de Boris Cobasnian, cu colaborarea
Corului de amatori al Portului dirijat de acela[i Boris Cobasnian).
Soli[ti de balet erau: Ion Tugearu, Liana Tugearu, Lucica St`nculescu,
Ioana Constantinescu, Ileana Gheorghiu.
În momentul în care s-a început lucrul la opereta „Liliacul”, Aca de Barbu
a invitat-o la Constan]a pe renumita coregraf` Floria Capsali, cu scopul
de a realiza coregrafia la spectacol. În momentul întâlnirii cu baletul, Floria
Capsali a z`rit-o pe Mireille Savopol, exprimându-[i mirarea [i în acela[i timp
încântarea, la întâlnirea cu fosta ei elev`. Imediat s-a întors înspre Aca de
Barbu [i i-a spus: „Eu nu am ce c`uta la acest spectacol. Am toat` încrederea
c` eleva mea va face acest spectacol”. Între timp Aca de Barbu avea s` se
pr`p`deasc`, iar la vizionarea spectacolului a venit Floria Capsali împreun`
cu Grop[anu care era Inspector cu Teatrele Muzicale din ]ar`. Amândoi au
fost deosebit de încânta]i de modul de realizare al spectacolului.
Regizorul Ion Drugan î[i aminte[te cu emo]ie de începutul operei const`n]ene,
spunând c` „a ap`rut din nimic [i din amatorii care s-au constituit
vârfuri, mul]i dintre ei devenind apoi soli[ti la Opera din Bucure[ti [i în str`in`tate.
La orchestr`, corzile erau toate constituite din l`utari de la restaurante,
iar sufl`torii erau de la fanfarele militare”. Boris Cobasnian î[i aminte[te c`
primul trompetist pe nume Filip, venea de la fosta fanfar` a Cur]ii Regale.
Coregrafa Mireille Savopol î[i aduce aminte de momentul de început, în
care baletul era constituit „din dansatori f`r` [coal`, proveni]i din amatori [i
copii care au studiat baletul la studiouri particulare”.
O alt` amintire a maestrei Mireille Savopol, semnificativ` pentru entuziasmul
celor care au pus bazele Operei const`n]ene, este legat` de solicitarea
pe care i-au adresat-o coristele (provenite din amatori) înaintea spectacolului
inaugural cu „Liliacul”: „V` rug`m s` ne înv`]a]i s` purt`m rochiile [i s` ne
a[ez`m trena!”