Nr. 4 (21) anul VI / octombrie-decembrie 2008 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.4, 2008
8
A[ fi vrut ca toate cuvintele s` asculte de mine,
Acum ascult de toate cuvintele
Biciul lor m` m~n` din urm`
Îmi rupe din carne
Ca o reptil` care c~nt` blues.
Paianjenul
Ai, evada]ii din moarte în via]`
Se-aga]` unul de altul
Ca naufragia]ii care se prind de
Resturile corabiei spart` de st~nci
Ei spun c` se iubesc [i chiar
Î[i z~mbesc frumos în timp ce
Dau din m~ini, spornic, s` ajung`
Din urm` ]`rmul care se las` dus de val
E greu de suportat fericirea p`m~nteasc`
De asta c~nd îngerul vine
Brusc ai revela]ia c` în lumea de dincolo
Era o prezen]` destul de familiar`
ßi ecoul iubirii care ne înc`lze[te p~ntecele
ßi pune oasele în mi[care într-un ritm
Care nu are nimic de a face cu trop`itul
De avarie al s~ngelui în t~mple
E tot un rest de la facerea lumii. C` numai amintirile
Explic` via]a. ßi asta ca p`ianjenul
Care dac` nu secret` p~nza ca s` prind`
Timpul ce trece [i o ]ine în sine
Firul se adun`, îl în`bu[`... ßi
Moartea care nu secret` via]a
Într-o zi va c`dea sufocat` în strad`
O va lua ambulan]a ca pe ultimul be]iv.
Pl`cerile sim]urilor sînt r`d`cinile anemice
Care mai caut` p`m~ntul altei lumi.
Pentru asta treci dintr-o lume în alta tr~ntind
U[a de perete cu zgomot.