REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

dea o definiţiune a clasei care satisface şi justifică diferitele puncte de vedere
după cari se dădeau în general definiţiunile. Pentru a lămuri conţinutul şi funcţiuna
socială a clasei, d-sa găseşte necesar să lămurească şi funcţiunile celorlalte
grupe sociale, relevând şi deosebirile dintre aceste grupe. Trecând la
discuţia cauzelor cari au provocat formarea şi diviziunea claselor, servindu-se
pentru aceasta de părerile diferiţilor autori cari au căutat să lămurească această
problemă, ajunge să precizeze diferitele puncte de vedere căutând să realizez'?
o cât mai strânsă legătură cu realitatea aşa cum se prezintă ea.
Vorbind despre clasele sociale în România, d. Chiaţă arată care au fost
grupele sociale cari s'au format la noi, făcându-ne şi o succintă expunere a
diferitelor criterii dupe care s'au format şi redând pe scurt şi diferitele reforme
cari s'au aplicat în scopul delimitării şi restrângerii funcţiunilor diferitelor clase.
Analizează diferitele regimuri politice evidenţiind caracterele esenţiale ale
fiecăruia, pentru ca să treacă apoi ia studiul psihologiei şi ideologiei claselor. D-sa
remarcă faptul de cea mai mare importanţă că psihologia şi ideologia claselor
sunt factorii cari pregătesc şi exprimă principiile fundamentale ale unei societăţi:
„psihologia redă starea sufletească confuză a clasei, ideologia o sistematizează
spre a o valorifica sub raport social".
Intre stările psihologice şi ideologice se stabilesc continuu relaţiuni strânse
în aşa fel încât ideologia conţine în formulările ei, rezultatul variaţiunilor pe
care le suferă stările psihologice. D-1 Ghiaţă, pătruns de importanţa raportului
dintre aceste două stări, caracterizează psihologia diferitelor clase sociale, pentru
ca să releve pentru fiecare ideologia de care e condusă. O expunere corectă,
în care intercalează consideraţiuni critice bine susţinute, a teoriilor lui
Karl Marx o face autorul atunci când vorbeşte despre raportul dintre Stat şi
clase sociale cât şi despre conflictele care se nasc între diferitele clase, conflicte
cari capătă aspectul de lupte politice între partide, constituind aşa zisele lupte
de clase. Luând în discuţiune problema aceasta a luptelor de clase, d. Ghiaţă
uzând de un material informativ extrem de bogat, conţinând părerile autorilor
de seamă, ne lămureşte origina, scopul, forma şi rezultatul lor. Insfârşit, interpretând
diferitele teorii făcute asupra valorii claselor conchide, prin analizarea
raportului dintre opera pozitivă îndeplinită de clase şi unele anomalii retrograde,
că în opera de creaţie şi progres a societăţii valoarea claselor este evidentă; iar
discutând problema dispariţiei claselor sociale în lumina ideologiei marxiste
care atribuia claselor un rol cu totul efemer, conchide că despre existe.tiţa diferitelor
forme de clasă nici nu trebue să ne îndoim. Desigur că vor căpăta
aspecte destul de variate, vor contrasta dela o epocă la alta, însă se vor permanentiza
ca organe sociale. In concluziune, autorul face observaţiunea că în
evoluţiunea socială, clasele se vor reforma în armonie cu tendinţa de realizare
continuă a democraţiei prin reformism, care va fi şi o metodă constructivă în
domeniul social. Pentru a ilustra această tendinţă reformistă, autorul arată şi
câteva din aspectele actuale ale reformismului în faza actuală a evoluţiei sociale,
prin cele două forme concrete generale: asociaţionismuî şi intervenţionismul
Statului.
G. BONTILA
ION F. BURICESCU: Câteva îndrumări metodice pentru normalişti şi învăţători
(Editura H. Steinberg, Bucureşti, 1930).
O reluare a unor chestiuni de pedagogie: Cum se prepară o lecţie, Exerciţiile
intuitive, Citirea, Interogaţia, Naraţiunea istorică.
Se insistă asupra rolului învăţătorului în predarea lecţiunilor împotriva
rigidităţii regulelor, a metodei de calapod. Se cere abilitate, supleţe, spontaneitate.
Nu există o metodă de predare care să fie bună pentru toţi elevii şi iarăşi
aceiaş metodă nu este bună pentru orice lecţiune. Pentrucă nu toţi elevii sunt
la fel: de zecile de mii de frunze ale'aceluiaş arbore nu sunt două absolut iden-