REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

Deşi cu reale capacităţi metafizice şi impresionante posibilităţi
•de analiză ştiinţifică a fenomenelor obiective şi a vieţii mentale; deşi
reprezintă efortul maxim al spiritului realist elaborat de problematica
indiană — Samkhya n'a putut atinge nici gloria budistă nici popularitatea
aproape universală a filosofiei Vedanta, care şi-a stabilit supremaţia
definitivă îndată după pieirea Budismului în India. Poate
cauza sar găsi în ateismul samkhyast şi în aspectul său tehnic,
ştiinţific, anti-mistic. In acelaş timp, avea de luptat cu spiritul sincretist,
cu adversari cari asimilau doctrinele şi metodele sale. însăşi Vedanta
a asimilat concepţia naturii primordiale, prakriti, identificând-o
•cu maya, iluzia eternă creatoare a formelor. Motivul identificării prakñti
— maya se află şi în epică.
Samkhya a influenţat originile budismului şi, în creştere, a fost
la rândul său influenţată de budişti. Peste tot în literatura filosofică
indiană — în Upanişade, în epică, în Purane, în tantra, în mistică —
se pomeneşte de Samkhya şi de Kapila, legendarul ei fundator. Istoria
şcolilor samkhyaste şi a interpenetrărilor lor reciproce e prea obscură
şi încă nestudiată ca s'o rezumăm aici. Dealtfel, chestiunile istorice
nu sunt indispensabile înţelegerii şi aprecierii contribuţiilor pur filosofice
— şi le-am evitat complet în acest studiu.
NOTA BIBLIOGRAFICA
MIRCEA ELIADE
Calcutta University.
A. Texte. Notăm numai tratatele principale şi ediţiile cari
•au fost cercetate în acest studiu, alăturând datele istorice şi aprecieri
sumare:
1. Ishvara Krishna, Samkhya Karika, mijlocul secolului III d.
Chr, tratat în 72 de slokas, excelent sumar mnemonic, e cea dintâi
sistematizare a Samkhyei care ni s'a păstrat.
2. Măthara, Vritti la S. Karika, dată nesigură, probabil sec.
VII—VIII d. Ch. Comentariu scurt, fără contribuţii sintetice. Se spune
că a influenţat pe Gaurapada, Ed. Benares, 1922, singura care
există până în prezent, îngrijită de Pandit Vishnu Prasad Sarmo.,
3. Gaurapada, Bhashya la N. 1, sec. VII, urmează aceiaşi
linie interpretativă tradiţională, de interes parţial. Ed. şi traducere
de Wilson, retipărită Bombay 1924. Traducere exactă dar cu inevitabile
imperfecţii tehnice.
4. Vâchaspati Misra, Sâmkhya-tattva-kaumudi, comentar la
N. 1, cel dintâi original şi polemic, oferind o nouă sistematizare filosofică
şi o inteligentă maturizare a subiectului. Ed. şi traducere
de Ganganath Jha, Bombay 1896. Traducerea suferă pe alocuri de
influenţele limbagiului teosofist anglo-saxon.