REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

NECROLOG
f Gustave Belot. S'a stins la Paris din viaţă, în vârsta de 71 de ani,
Gustave Belot, fost inspector general al învăţământului secundar şi cunoscut în
domeniu! filosofic prin studiile lui serioase şi originale asupra multor probleme
etice. El a luptat fără odihnă împotriva moralei metafizice şi s'a străduit din toate
puterile să pună bazele unei morale raţionale. Cu un puternic simţ pentru concret
şi pozitiv, el înţelegea să ţină necontenit contactul cu ştiinţele exacte şi se străduia
să dea concepţiei lui proprii o bază cât mai cuprinzătoare, spre a nu
cădea în unilateralitate şi strâmte vederi dogmatice. Ideea centrală a cercetărilor
lui morale a fost interesul social, care, după el, se impune tuturor
fără deosebire şi cu ajutorul căruia numai se pot înţelege şi explica celelalte
idei morale. Această idee 1-a făcut, desigur, ca dintre toate celelalte ştiinţe să
cultive mai mult sociologia. Cu judecata lui largă şi exactă, cu spiritul lui care
ştia să împace positivul şi filosoficul, Gustave Belot poate fi privit ca model,
de cum trebue să se cerceteze o problemă filosofică.
Deşi la o.vârstă înaintată, Gustave Belot moare totuşi în plinătatea puterilor
intelectuale, căci abia ieşit la pensie din înaltul post pe care-1 ocupa, el
intenţiona să se apuce de noui cercetări. Destinul a vrut însă altminteri. Filosofia
morală pierde în el un cugetător care i-a lărgit orizonturile şi i-a mărit
cu idei proprii tezaurul.
f Eugenio Rignano. La 9 Februarie anul acesta a decedat Eugenio Rignano,
cunoscutul filosof italian şi director al revistei internaţionale Scientia.
Rignano s'a născut la Livorno în 31 Mai 1870. Studiile şi le-a început la
Institutul tehnic din acest oraş, le-a continuat apoi la Universitatea din Pisa,
şi la Şcoala de aplicaţie din Turin, de unde a ieşit cu diploma de inginer în
1893. Rignano n'a practicat ingineria însă. Ajutat de generositatea financiară
a tatălui său, el s'a dedat cercetărilor speculative filosofice. In t'mp de mai
bine de treizeci de ani el a publicat numeroase scrieri de sociologie, economie
politică, biologie, psihologie şi morală. In vremea din urmă activitatea sa se
desfăşura aproape în întregime în coloanele revistei internaţionale Scientia, pe
care ajunsese s'o impună atenţiei lumei culte europene. Scrierile sale n^i principale
sunt editate de librăria Zanichelli din Bologna şi au următoarele titluri :
Che cos' e la vita? Nuovi saggi di sintesi biologica, La memoria biologica.
Sagii di una nnova concezione filosofica della vita, Psicologia deî ragionamento,
II finalismo della vita, Come funziona la nostra intelligenza, La vita nel suo
aspetto finalistico.
Mai toate aceste scrieri au apărut în traducere franceză în editura Felix
Alean, din Paris.