REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

psihologia structurală, analitică şi înţelegătoare (verstehende) prin
antiteză cu (erklärende Psychologie) a lui Dilthey, a cărui şcoală
reprezintă azi un puternic curent în Germania.
In artă şi literatură, precum şi în scrierile filosofilor cari prin temperament
aveau o pronunţată lăture artistică, inconştientul a fost de
multă vreme cunoscut şi exploatat.
Cunoaştem aforismul lui Pascal: „Le coeur a ses raisons, que
la raison ne connaît pas", este un adevăr psihanalitic pur. Apoi Rousseau
căruia pare că nici un ascunziş al sufletului omenesc nu
i-a fost străin. într'una din promenadele sale găseşte ocazia să facă
asupra sa însăşi un examen psihanalitic, descoperind că de câtva timp
evită mereu de a trece pe un anumit bulevard, pentrucă acolo era
un copil cerşetor care-1 indispunea. Ocolul îl făcea fără să-şi dea
seama, maşinal. Apoi, când în urma unei reflectări asupra acestui
fapt, descopere motivul înconjurului, Rousseau notează: ,,nu avem.
mişcări maşinale, a căror cauză să nu o putem găsi în inima noastră,
dacă am şti s'o căutăm bine" 1
). Este aceiaşi gândire ca la Pascal.
La ambii, coeur, inimă, înseamnă suflet. Şi dacă ne gândim la partea
inconştientă a sufletului nostru reprezentată prin acele raţiuni
pe care raţiunea nu le cunoaşte, atunci avem deja la aceşti scriitori
elementele cele mai importante pe cari le-a evidenţiat psihanalizar
inconştientul şi acţiunea sa asupra vieţii.
Shakespeare, acel „myriad minded man" 2
) jongla cu psihologia
inconştientului, cum în special se poate vedea în Macbeth. Deasemenea
Ibsen în teatrul său. Tot aşa o sumă de alţi artişti, printre
cari nu trebuie să uităm pe Oscar Wilde cu „Portretul lui Doryan
Gray" şi pe Wagner în muzică, la care anumite motive tipice revin
adesea, izvorând neaşteptat din simfonia orchestrei, ca un mesager
al inconştientului.
Inconştientul, noţiunea fundamentală a psihanalizei, am văzut
că nu este o descoperire nouă 3
).
Dealtfel se poate spune că nimic nu este nou în teoria lui
Freud, care până şi în Sfântul Augustin are un înaintaş. In această
1) Nous n'avons pas de mouvement machinal dont nous ne puissions
trouver la cause dans notre coeur, si nous savions bien l'y chercher. Voila ce
que je découvris en y refléchissant, car rien de tout cela ne s'était offert jusqu'alors
distinctement à ma pensée... les vrais et premiers motifs de la plupart
de mes actions, ne me sont pas aussi clairs à moi même que je me l'étais longtemps
figuré. (J. J. Rousseau, Reverie du promeneur solitaire, sixième promenade;
din Oeuvres complètes, tome neuvième, p. 365, Paris, Hachette, 1902.
2) Comp. Dr. Linus Bopp, Moderne Psychanalyse, Katholische Beichte
und Pädagogik, p. 1. Verlag Ioseph Kösel, etc. Kempten 1923.
3) Compară introducerea lui E. Claparède de la traducerea lucrării.
„Cinq leçons sur la psychanalyse", Payot, Paris, 1923.