REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

ont crée infinement plus de valeurs morales que toutes les fourmilières, tous
les sultanats et tous les sacerdoces. L'espèce humaine est la première à réaliser
son unité, parcequ' elle este la première à raisonner sur sa propre nature, et à
se faire une conscience collective. Et son union fait sa force" (96). Ideile democratice
de libertate, egalitate şi fraternitate, având originea lor în Revoluţia franceză,
străbat Europa, născând furtuna care avea să îngroape un trecut de
sclavie şi incultură. Revoluţia a răsturnat ordinea, vechea ierarhie a valorilor,
prin idealul pentru care a luptat. Ideea republicană îşi face drumul victorios în
politica tuturor naţiunilor, pentrucă Franţa generoasă, n'a luptat numai pentru
libertatea ei, ci pentru a tuturor naţiunilor de pe glob, indiferent de latitudine
şi timp. Trecutul, cu mitologiile şi genealogiile lui, apăsa greu asupra Europei.
Idealul democratic aduce noui orientări, ,,En substituant le mérite personnel à la
généalogie, le présent au passé, et l'opinion des vivants aux parchemins des
archives, la démocratie a donné à l'espèce humaine un principe génital. Elle a fait
passer notre race du stade zoologique au stade idéologique' (114). In doctrina
şi practica democratică spiritul are prioritatea asupra naşterii, alegerea faţă de
hasard, créerai faţă de spermatozoid, omul faţă de bestie; în modul acesta se
permite celui mai mare număr de talente de a da maximul de efort util ..et la
capillarité sociale qui porte les mieux doués de Ia multitude vers les sommets
du Eénie, et de la gloire, est la seule aristocratie véritable au sens étymologique
du mot" (119). Civilizaţia creată de revoluţia franceză aducând respectul drepturilor
omului liber, a entusiasmat oameni crezuţi până atunci incapabili de a se
entusiasma pentru ceva, solitari ce n'aveau relaţii cu oamenii. Kônigsbergul s'a
speriat la vestea care s'a lăţit ca fulgerul, că bătrânul Kant şi-a schimbat drumul
de preumblare. Cetăţenii cari-şi regulau mersul orologiilor după orariul de
repaus al filosofului, au avut motive să se îngrijoreze: Kant alerga în drumul pe
care venea curierul cu veşti din Franţa. Admiraţia lui Kant a mers aşa de
departe pentru ideile Revoluţiei încât se susţine că preocuparea cu problemele
morale datează abia de aci încolo. In „Spre pacea eternă" Kant conchide că :
„Constituţia civilă a fiecărui stat trebuie să fie republicană. Singura constituţie
care derivă direct din ideea pactului social pe care trebue să se fondeze legislaţia
oricărui popor, este constituţia republicană". Concepţia politică a lui Kant este
direct influenţată de ideile democratice ale Revoluţiei şi, mai departe, ale lui
Rousseau. Afinitatea dintre Kant şi Revoluţie se observă mai perfect în tendinţa
lor de a supune criticii raţiunii orice fenomen şi instituţie. Criticismul este însăşi
cauza şi spiritul Revoluţiei, care, afară de caracterul pur politic, are un aport
şi o însemnătate socială capitală pentru umanitate.
Atitudinea lui Goethe, nu e mai puţin, semnificativă. Delà Revoluţie începe
o nouă perioadă a istoriei.
In concluzie, civilizaţia ca fenomen autonom, este rezultatul acţiunii ştiinţei
asupra vieţii sociale. Subtitlul cărţii indică de altfel subiectul: acţiunea ştiinţei
asupra legii. Din acest motiv, Counson nici nu aminteşte de ştiinţă decât în
legătură cu anumite fapte sociale. Ştiinţa este oglinda fidelă a structurii societăţii
într'un anumit timp şi loc. Renaşterea politică şi ştiinţifică a societăţii
moderne, clădită pe principiile democratice sociale, este unul dintre criteriile
de apreciere ale valorii civilisaţiei, operă a Revoluţiei din 1879. Principiul cauzalităţii
îşi are aci o confirmare unică în istoria omenirii. Evident, ştiinţa exercită
la rândul ei o influenţă decisivă asupra concepţiilor politice şi sociale.
Scopul civilisaţiei este pacificarea umanităţii. Mirabeau spunea: „Notre prétendue
civilisation, n'est qu'une barbarie raflnée. La civilisation n'aura sa perfection
entière que lorsque les hommes pourront cesser de tuer les hommes".
Creaţia este rezultatul ştiinţei, răsboiul rezultatul ignoranţei. Civilisaţia, creatoare
prin natura ei, abia acum îşi începe opera. Autorul o defineşte în termenii următori
: „La civilisation este l'organisation de l'espèce humaine conforme à la
nature. C'est l'adaptation de l'ordre civil à l'ordre universel en vue de l'appropriation
de notre planète aux besoins de notre espèce. Elle peut se mesurer à
l'action de la science expérimentale sur la législation internationale: car elle