REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

o continuă contestare. Aşa d. ex. figura lui Cesar e mult mai aproape de noi,
— şi cu el geniul roman al cărui caracter este mai nordic, mai sever, mai dur
decât cel grec, — decât Chrisfos, care reprezintă idealul sfântului sudic. Generaţiei
actuale i-ar reveni datoria „de a reuni aceste două linii paralele de evoluţie
etică europeană", şi de a crea o morală nouă, în sensul lumii nouă. Privit mai
de aproape, sufletul european prezintă trei dimensiuni: individualism, socialism,
eroism, toate necesare existenţei sale. Scopul moralei este sinteza lor.
Autorul atrage atenţia asupra gravei primejdii a imoralismului european,
manifestat prin decadenţa credinţii, a instinctelor eroice, prin chaosul de valori.
Imoralismul isbucneşte în societate, pe toate tărâmurile de activitate, în politică,
ir. viaţa de stat; concluziile sunt un indiciu al morţii inevitabile a rassei, al
răsboului civil, al sclaviei, al revoluţiei. In deosebi, se cere cea mai mare atenţie
«supra fenomenului rus, unde se petrece cea mai formidabilă experienţă a istoriei.
Victoria bolşevismului, care ameninţă individualismul european, înseamnă sfârşitul
tradiţiei antice, creştine, a independeţei culturii europene şi o pierdere a
personalităţii ei. Triumful americanismului este negarea tradiţiei şi culturii splendide
a umanismului, capitularea ei faţă de progresul tehnic, a calităţii faţă de
cantitate, a formei faţă de număr, negarea geniului fecund al romantismului din
cultura europeană. In fine, victoria Budhismului înseamnă abandonarea luptei
eroice, negarea progresului tehnic ştiinţific, ideea centrală a concepţiei religioase
budhiste şi a filosofiei orientale fiind o totală resemnare. Remediul? O morală
nouă. O renaştere, pornită din adâncul conştiinţei europene, a instinctelor
nordice, deci eroice, creatoare, o renaştere a idealismului. O refacere fundamentală
a idealismului economic, politic şi etic, pe baze noi, pe baze pacifiste; nu o
refacere pornită de frica unei catastrofe viitoare, — eficacitatea este nulă în
felul acesta, — ci din amorul pentru creaţie şi frumos. Problema feminismului
deasemenea trezeşte îngrijorări. Dualitatea bărbat-femee trebuie menţinută, dar
nu în sensul unei sclavii, ci în sensul unor realităţi deosebite cari se întregesc.
Egalitatea, aşa după cum e concepută azi, este imposibilă, este un nonsens,
bărbatul şi femeea fiind două entităţi antipodice, fiinţa lor profundă mişcându-se
în direcţii diferite. Bărbatul şi femeea sunt o polaritate absolută. Bărbatul este
fiu al timpului, femeea este fiică a spaţiului. „Timp şi spaţiu reunite dau lumea.
Feminitatea şi virilitatea reunite dau viaţa" (187).
In interesul păcii, trebuie salvată ideea democratică, umbrită şi compromisă
de criza generală actuală a parlamentarismului. Ideea democratică pură, nu
se opune formării elitelor, aristocraţiei intelectuale şi politice.
Concepţia etică a autorului are la bază ideea unui pacifism creator;
luată în întregime, este o concepţie morală eclectică, a cărei valoare poate fi
mult primejduită prin contradicţiile ce le închide în sânul ei. Astfel, recunoaşterea,
pe deoparte, a deosebirii fundamentale dintre idealul eroic şi al sfântului,
pe de altă parte tendinţa de a încerca o sinteză poate fi hasardată. Căci extremele
nu se pot concilia, în mod durabil şi permanent. Diferenţierile sunt prea
profunde şi vechi. Apoi contradicţia dintre atitudim: o exaltare intensă a idealului
nietzscheean şi o recomandare a idealului medieval, cavaleresc, de coloratură
conservatoare. Nu ştiu întru cât poate fi posibilă o convieţuire a idealului păgân
şi creştin. Opoziţia între evul mediu şi timpul prezent este ireductibilă, şi o
tendinţă de sintetizare ar avea ca rezultat un fiasco. Cartea merită a fi citită
pentru abundenţa ideilor, a orizonturilor ce le deschide, a orientării pe care
ne-o dă asupra constelaţiei spirituale de azi a Europei în general. Autorul îmbrăţişează
sintetic şi cu un rar spirit de pătrundere şi prevedere întregul câmp
de activitate. Frumuseţea stilului o face şi mai valoroasă. Concluziile sunt cu
atât mai interesante, cu cât stau în acord cu ideea pan-europeană, al cărui protagonist
înfocat este autorul cărţii de faţă, idee care începe a-şi face drum, şi
care tinde spre realizarea Statelor-Unite ale Europei, indiferent de forma pe
care o vor lua. Şi care problemă constituie una din preocupările principale ale
oamenilor politiei de azi.
N. TATU