REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

More documents

Recommendations

Info

aportu lacesteia cu psiho-analitica, ştiinţa culturei, pedagogia, dreptul, arta, psihotehnica, hereditatea, etc. Comitetul congresului este constituit din Prof. Pappenheim, preşedinte şi Dr. Hartmann, secretar. înscrierile se adresează d-lui dr. Heinz Hartmann, Wien IX, Lazaretgasse 14, Psychiatrische Klinik. Cotizaţia cerută, 14 S. * Logos dedicat filosofiei holandeze. Ultima fascicolă din revista internaţională de filosofie Logos, care apare în editura Mohr din Tiibingen, este dedicată filosofiei holandeze contimporane. Din articolele publicate în această fascicolă credem că preocupările filosofilor contimporani holandezi merg în spre ştiinţele morale şi juridice. Articolele publicate mai lasă să se vadă apoi influenţa hegelianismului asupra filosofiei holandeze. Redacţia lui Logos anunţă pentru anii viitori alte fascicole dedicate altor filosofi străini. Revista internaţională pedagogică, Se anunţă pentru 1 Octombrie 1930 apariţia unei reviste internaţionale de pedagogie (Intenationale Vierteljahresschrift für Erziehungswissenschaft), în 1. germană, franceză şi engleză. Revista va fi condusă de Prof. Fr. Schneider din Colonia şi va avea de colaboratori pe cei mai cunoscuţi publicişti în chestiunile pedagogice. înscrierile pentru abonamente se fac de pe acum la adresa: Verlag I. P. Bachem G. m. b. H. Köln (Germania). Marile institute internaţionale de pedagogie din America vor sprijini această întreprindere.
NECROLOG f Gustave Belot. S'a stins la Paris din viaţă, în vârsta de 71 de ani, Gustave Belot, fost inspector general al învăţământului secundar şi cunoscut în domeniu! filosofic prin studiile lui serioase şi originale asupra multor probleme etice. El a luptat fără odihnă împotriva moralei metafizice şi s'a străduit din toate puterile să pună bazele unei morale raţionale. Cu un puternic simţ pentru concret şi pozitiv, el înţelegea să ţină necontenit contactul cu ştiinţele exacte şi se străduia să dea concepţiei lui proprii o bază cât mai cuprinzătoare, spre a nu cădea în unilateralitate şi strâmte vederi dogmatice. Ideea centrală a cercetărilor lui morale a fost interesul social, care, după el, se impune tuturor fără deosebire şi cu ajutorul căruia numai se pot înţelege şi explica celelalte idei morale. Această idee 1-a făcut, desigur, ca dintre toate celelalte ştiinţe să cultive mai mult sociologia. Cu judecata lui largă şi exactă, cu spiritul lui care ştia să împace positivul şi filosoficul, Gustave Belot poate fi privit ca model, de cum trebue să se cerceteze o problemă filosofică. Deşi la o.vârstă înaintată, Gustave Belot moare totuşi în plinătatea puterilor intelectuale, căci abia ieşit la pensie din înaltul post pe care-1 ocupa, el intenţiona să se apuce de noui cercetări. Destinul a vrut însă altminteri. Filosofia morală pierde în el un cugetător care i-a lărgit orizonturile şi i-a mărit cu idei proprii tezaurul. f Eugenio Rignano. La 9 Februarie anul acesta a decedat Eugenio Rignano, cunoscutul filosof italian şi director al revistei internaţionale Scientia. Rignano s'a născut la Livorno în 31 Mai 1870. Studiile şi le-a început la Institutul tehnic din acest oraş, le-a continuat apoi la Universitatea din Pisa, şi la Şcoala de aplicaţie din Turin, de unde a ieşit cu diploma de inginer în 1893. Rignano n'a practicat ingineria însă. Ajutat de generositatea financiară a tatălui său, el s'a dedat cercetărilor speculative filosofice. In t'mp de mai bine de treizeci de ani el a publicat numeroase scrieri de sociologie, economie politică, biologie, psihologie şi morală. In vremea din urmă activitatea sa se desfăşura aproape în întregime în coloanele revistei internaţionale Scientia, pe care ajunsese s'o impună atenţiei lumei culte europene. Scrierile sale n^i principale sunt editate de librăria Zanichelli din Bologna şi au următoarele titluri : Che cos' e la vita? Nuovi saggi di sintesi biologica, La memoria biologica. Sagii di una nnova concezione filosofica della vita, Psicologia deî ragionamento, II finalismo della vita, Come funziona la nostra intelligenza, La vita nel suo aspetto finalistico. Mai toate aceste scrieri au apărut în traducere franceză în editura Felix Alean, din Paris.
Page 1 and 2:
VOL. XV (Seria Nouă) No. 2 ÀPRILI
Page 3 and 4:
II. S'ar putea spune că o descrip
Page 5 and 6:
toda logică pe care o condiţionea
Page 7 and 8:
leme care e mai uşor de constatat
Page 9 and 10:
sub expresiunea lui respectivă, î
Page 11 and 12:
Ce este inconştientul? Heraclit sp
Page 13 and 14:
psihologia structurală, analitică
Page 15 and 16:
elev a fost şi delà care a câşt
Page 17 and 18:
Raţiunea profundă care stă în d
Page 19 and 20:
Aceasta duce pe Freud la următoare
Page 21 and 22:
Acest determinism este temeiul înt
Page 23 and 24:
să descopere acest conţinut, care
Page 25 and 26:
In urma acestui conflict, rezolvat
Page 27 and 28:
La fel cei mai de seamă reprezenta
Page 29 and 30:
şi cu atât mai mult, în cadrul e
Page 31 and 32:
Potrivit principiilor psihanalizei,
Page 33 and 34:
ciudat: nu a putut la băcănie să
Page 35 and 36:
ezolvirea lor cu ajutorul psihanali
Page 37 and 38:
sfârşit. Iată monismul lui Lotze
Page 39 and 40:
acestei variaţiuni de massă ne es
Page 41 and 42:
minate, mereu orientată către o d
Page 43 and 44:
Toate aceste motive au autorizat co
Page 45 and 46:
cu mişcare şi a se regăsi în mi
Page 47 and 48:
polemice (în deosebi antivedantist
Page 49 and 50:
scaunul pentru trup, două compuse,
Page 51 and 52:
îţre, nu poate desvolta şi orien
Page 53 and 54:
şcoala logică Nyaya sau ortodoxa
Page 55 and 56:
prierii' de buddhi 1 ), printr'o re
Page 57 and 58:
taţi cari nu au nimic deaface cu s
Page 59 and 60:
Din aceste consideraţii sumare se
Page 61 and 62:
Prakriti, îndată ce renunţă la
Page 63 and 64:
tului. Creaţia — filosoficeşte
Page 65 and 66:
Samkhya afirmă urgentă numai o di
Page 67 and 68:
pratyaksei după Vyăsa e: „acea
Page 69 and 70:
Deşi cu reale capacităţi metafiz
Page 71 and 72: S. N. Dasgupta, a făcut din Samkhy
Page 73 and 74: I fo care măsoară numai şi num
Page 75 and 76: lor, c) înţelegerea technică, d)
Page 77 and 78: deci a adevăratelor unghiuri, este
Page 79 and 80: ASUPRA UNEI CONTRADICŢII IN TEORIA
Page 81 and 82: In adevăr, pe deoparte, salturile
Page 83 and 84: MIŞCAREA CULTURALA IN ŢARA PROBLE
Page 85 and 86: sunt ţările tocmai în care se po
Page 87 and 88: Interesele legate de minorităţi,
Page 89 and 90: tot cuprinsul său. Tratatele şi c
Page 91 and 92: Maghiarilor a hotărât caracterul
Page 93 and 94: Cu totul altfel este naţionalismul
Page 95 and 96: R E C E N Z I I IOAN PETROVICI: Stu
Page 97 and 98: ea este liberată, într'un anume f
Page 99 and 100: deauna a fost necesară procurarea
Page 101 and 102: TH. COMICESCU: Raportul între intu
Page 103 and 104: dea o definiţiune a clasei care sa
Page 106 and 107: In mare stimă principiile şcoalei
Page 108 and 109: ont crée infinement plus de valeur
Page 110 and 111: dere în cultura şi politica europ
Page 112 and 113: ERNEST SEILL1ERE: La Sagesse de Dar
Page 114 and 115: incontestabilă este că autorul se
Page 116 and 117: taţi naturalist" (145). In acest c
Page 118 and 119: !or. Ceiace ce e în adâncimea tim
Page 120 and 121: Cuprinsul acestor capitole a fost e
Page 124: ERATĂ In articolul „Problematica
show all

REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?