REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

ile — 7 — care se întâlnesc în centru. Candidatul trebue să construiască
unghiuri ascuţite egale, cu ajutorul acestor linii mobile.
Erorile se constată luminându-se interiorul aparatului (care este
în contact cu o priză electrică), căci atunci apar pe sticlă liniile
care indică justa construcţie a unghiurilor.
Fig. 3
Iată dar că toate aceste aparate de care am vorbit până aci,
au drept scop să măsoare ascuţimea vizuală. Candidatul însă nu
face vre-o sforţare apreciabilă pentru rezolvarea acestor probe; el
pune în funcţiune numai ochii şi declanşează doar atenţia. Ceeace
este însă esenţial, anume aprecierea diferenţelor minimale, aşa de
importantă la un lucrător mecanic ce construeşte piese conform
schiţei de atelier, — precum şi înţelegeera technică necesară calităţii
în ansamblu a lucrului efectuat, nu se pot măsura cu aparatele
de mai sus. La acestea, ascuţimea vizuală rămâne ascuţime vizuală
şi nu este deloc pusă în legătură cu schiţa de atelier. Or,
tocmai în aceste schiţe e vorba, în cea mai mare măsură de ungniuri
de tot felul şi de diferenţe minimale şi e destul de curios că ascuţimea
vizuală se măsoară numai de dragul ei. Aparatele de maî
sus mai sunt incomode şi prin faptul că nu amintesc nicidecum candidatului
schiţa după care el va lucra o viaţă întreagă. Or, în descifrarea
schiţelor, lucrătorul va pune o sforţare şi anume o sforţare
psihică, ce depăşeşte simplul proces fiziologic al ascuţimii vizuale,
sforţare în care se încheagă a) atenţie, b) memoria forme-