REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

deci a adevăratelor unghiuri, este nu numai o chestiune de ascuţime
vizuală sau de atenţie ci, figurile juste fiind împrăştiate printre
figurile greşite, e vorba de sforţarea pe care o depune subiectul,
sforţare care se bazează pe faptul distincţiunii precise a unei
figuri de alta; ar fi deci o memorie cu o colorată intelectuală, ar
fi apoi înţelegere tehnică şi intuiţie, — care toate se încheagă încadrai
unui proces interior pe care noi l-am numit: sforţare.
Testu Iar mai putea fi şi astfel prezentat: pentruca iluziunea
să fie ceva mai puternică, să i se dea candidatului figurile din
josul paginii testului, încadrate într'un spaţiu negru; în acest caz
nu mai este nevoe să mărim figurile — cele 10 — şi diferenţa
dintre unghiuri să nu treacă de 2 grade. Odată cu mărirea iluziunii
avem şi o mai mare frequenţă — fig. 6 —, o mai limpede posibilitate
de apreciere, aceasta compensând faptul măririi iluziunii 1
).
Fig. 6
In general, ca instrucţiuni, trebue recomandat candidatului la
începutul experienţei, să privească bine atât cele 10 figuri cât şi
pe celelalte şi să scrie cifra numai după ce a privit bine; el o va
face, căci natura testului pare să-i ceară aceasta.
Subiectul să fie apoi observat cum lucrează: să nu se uite la
vecin (distanţa între ei să fie mare) şi să nu măsoare cumva figurile
cu degetul sau cu creionul.
Va fi luat serios în considerare timpul în care a fost rezolvat
întregul test, căci o repede şi justă rezolvare va însemna o repede
şi justă descifrare a schiţei de atelier şi o precisă construira a
piesei.
O dificultate ar putea să survină în alegerea mărimii celor
10 figuri; căci o figură mică poate conveni unui subiect care a
trăit numai la oraş, dar nu convine unui candidâf ţăran care sa
deprins cu spaţiu întins, cu orizonturi largi, cu câmpii vaste, etc. şi
care va dovedi stângăcie în rezolvarea testului; o mărime însă
care să împace şi punctul de vedere al orăşanului cât şi pe cel al
săteanului, ar înlătura dificultatea.
Evident, testul nostru este mai complicat, dar complicată este
1) Principiul este luat din cartea lui Otto Klemm: Sinnestăschungen,
Leipzig 1919, pag. 77.