REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

I fo­
care măsoară numai şi numai ascuţimea vizuală fără a o pune pe
aceasta în legătură cu schiţele de atelier; or, această ascuţime vizuală
se măsoară tocmai pentru a se vedea aptitudinea candidatului
de a lucra exact conform schiţei. Deja se poate vedea că acest simplu
examen este peste măsură de sumar şi incomplet, neglijându-se
tocmai esenţialul
La început, s'a pornit dela o probă care părea perfectă: s'au
supus candidaţilor mai multe bucăţi egale de metal în care erau
tăiate forme rotunde de diferite mărimi — fig. 1 — şi candidaţii
trebuiau să aşeze alături bucăţile de metal care aveau formele din
interior egale; diferenţele nu erau nici prea mari nici prea mici şi
candidatului nui era aşa de greu să aprecieze aceste diferenţe.
Fig. 1
Mai târziu s'a părăsit această metodă pentrucă lua prea
mult timp şi s'au adoptat acele „aparate cu care se poate constata
dacă un candidat poate aprecia just unghiurile"; o bucată de lemn
rotundă aşezată orizontal pe masă înaintea candidatului care trebue
să construiască un unghiu drept din două linii, dintre care una
fixă iar cealaltă mobilă, fig. 2. In parte dinspre experimentator este
dat punctul ce marchează unghiul drept, experimentatorul socotind
erorile în plus — când unghiul construit de candidat trece de
90° — sau în minus (când unghiul e mai mic de 90°). Cu acest
simplu aparat se construeşte aşa dar un unghiu drept doar; scopul:
măsurarea ascuţimii vizuale. Aparatul a fost mai târziu perfecţionat
de către profesorul de psihotehnică Hans Rupp dela Universitatea
din Berlin, astfel încât să se poată construi nu numai un
unghiu de 90° ci şi unul de 45°, schimbând şi poziţia aparatului
din orizontală, verticală. In industria germană, se experimentează
totuşi cu ambele aparate şi subsemnatul a luat parte la o examinare
cu primul aparat (fig. 2) 1
).
Piorkowski a construit apoi un alt aparat, esenţial bazat
pe aceleaşi principii, dar care pare totuşi mai complet — fig. 3.
Pe suprafaţa unei bucăţi de sticlă specială sunt mai multe linii mo-
1) La fabrica de locomotive Borsig, Berlin-Tegel, 5000 lucrători şi un'
laborator psihotehnic.