You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
scaunul pentru trup, două compuse, ambele materiale), se răspunde<br />
că şi acestea trebuie să existe pentru uzul sau semnificaţia altor compozite,<br />
şi seria interdependenţelor s'ar continua firesc într'un regressum<br />
ad infinitum, „Iar când noi putem evita acest regressum ad infinitum,<br />
continuă Vachaspati, postulând un fundament raţional, e<br />
fireşte impropriu să multiplicăm seria non-necesară a relaţiilor dintre<br />
compuşi" (XVII, 121). Din acest postulat obligatoriu al sufletului<br />
non-compus — rezultă firesc o serie de atribute ale acestuia din urmă.<br />
Sufletul, fiind tocmai opusul substanţei materiale (prakriti) — e inteligent,<br />
non-productiv, neataşat de categoriile înţelegerii sau activităţii,<br />
etc. Astfel indus, sufletul implică o entitate eternă, paralelă cu<br />
eternitatea prakriti, dar având o absolută şi suficientă independenţă<br />
(Vachaspati, ibid. şi Vijnana Bhikshu la Samkhya Sutra I, 66).<br />
Filosofia Samkhya nu se mulţumeşte să inducă existenţa sufletului<br />
prin stabilirea activităţii teleologice a naturii. Creaţia îşi are<br />
acum un sens, dar relaţia ei cu sufletul e încă obscură. Nu există un<br />
Creator, aşa dar lumea nu-şi poate găsi sensul în voinţa sau capriciul<br />
demiurgului. Evoluţia principiului material (prakfiti) e orientată servil<br />
către suflet (purusha) — dar de ce? Răspunsul e: pentru liberarea<br />
(mukti) sufletului de robia iluzorie a experienţii, aşa dar de existenţă<br />
Vom vedea îndată că soluţia aceasta nu evită dificultatea centrală a<br />
metafizicei relaţiei suflet-natură — dar stabilirea ei se cuvine mai<br />
întâiu înţeleasă în specificitatea-i indiană.<br />
Leit-motivul textelor Samkhya — în tratatele tehnice sau în<br />
epică, Purane, etc, — e liberarea prin cunoaştere. „Dela Brahman<br />
până la firul de iarbă, creaţia e pentru beneficiul sufletului, până<br />
ce se atinge suprema cunoaştere" (S. Sutra III, 47). Iar cunoaşterea<br />
„rezultă din studiul principiilor prin neti! neti! 1<br />
) şi prin renunţare<br />
(S. S. III, 75). Dar cunoaşterea (vidya) nu înseamnă aici simpla<br />
înregistrare şi înţelegere a lumii externe, nici cercetarea indiferentă<br />
a legilor cari o determină, nici învăţătura sacră a vechei Indii, nici dia«<br />
lectica, retorica sau politica; acestea sunt meşteşuguri inutile, cari nu<br />
ajută întrunimic mukti, ci leagă individul de experienţe viitoare prin<br />
potentele adunate de activitatea prezentă. Samkhya, ca şi budismul<br />
sau oricare altă şcoală filosofică indiană ce urmăreşte liberarea sufletului<br />
— consideră diletantism sec şi gratuit orice activitate intelectuală<br />
care nu e luminată de conştiinţa robiei mentale şi de efortul către<br />
emanciparea de mental. Vachaspati Misra începe astfel comentariul<br />
său la Ishwara Krishna: „In lumea aceasta, auditoriul ascultă numai<br />
pe acel predicator care expune fapte a căror cunoaştere e necesară<br />
şi dorită. Pe cei cari expun doctrine nedorite de nimeni, nu-i ia nimeni<br />
în seamă, cum se întâmplă cu nebunii sau cu acei oameni de rând, buni<br />
1) Neti! neti! înseamnă „nu aşa! nu aşa!", adică: nu acesta e sufletu.L<br />
nu acesta e existenţa, nu acesta e drumul către liberare, etc. E un adagiu upnnishadic,<br />
copios citat pretutindeni.<br />
kcvisla de Filosofic Nr. 2/930<br />
4
Change language