REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

sunt ţările tocmai în care se pot ivi aceste condiţii, pe care le-au
avut în vedere tratatele de pace, şi care au pus problema protecţiei
minorităţilor. Greutatea de care am vorbit mai înainte, dacă nu
se înlătură astfel se deplasează. Şi această deplasare însemnează
mult. Soluţia pe care ne trudim să o aflăm nu mai trebue să o
căutăm acum în câmpul de aplicare a unui principiu absolut de
drept internaţional, ci într'un câmp restrâns de vieaţă empirică. Interesele
minoritarilor nu sunt de protejat contra orişicărui Stat, cî
numai contra acelora cu care ele se găsesc în anumite condiţii de
duşmănie, după loc şi timp. Ţările care au semnat convenţiile speciale
cu referire la minorităţi, nu şi-au ştirbit prin urmare suveranitatea
acceptând subordonarea acesteia sub principiul protecţiei
minorităţilor, ci au acceptat o obligaţie limitată faţă de interesele
minorităţilor, obligaţie care urmează să fie interpretată în fiecare
caz în parte, şi care în mod natural se stinge de îndată ce au dispărut
condiţiile în care ea a luat naştere. Cu alte cuvinte, protecţia
minorităţilor nu este un principiu de drept, ci o măsură vremelnică
cerută de anumite împrejurări.
Aceasta este şi părerea care a triumfat, anul trecut, în discuţiile
care au avut loc, la Madrid, asupra protecţiei minorităţilor,
între reprezentanţii diferitelor State participante la consiliul Societăţii
Naţiunilor. Căci în adevăr, în aceste discuţii de la Madrid,
până şi cel mai extremist partizan al protecţiei minorităţilor, dr.
Schubert, reprezentantul Germaniei, a trebuit să convină, că despre
un interes minoritar nu poate fi date bune informaţii, de cât
dacă se ţine seamă de situaţia de fapt în care trăieşte minoritatea.
Problema minorităţilor nu poate fi înţeleasă, dacă ea este desprinsă
din totalitatea vieţii politice a fiecărei ţări. Eâ prezintă aspecte particulare,
juridice, sociale, economice, etc, care nu pot fi înţelese
de cât în cadrul vieţii publice a fiecărei ţări.
Prin urmare iată un pas, şi un pas mare, făcut spre găsirea
unei soluţii la problema minorităţilor.
* *
Rămâne acum să cercetăm, în ce anume condiţii interesele
minorităţilor devin obiecte de obligaţie impuse unor anumite State,
sub scutul tratatelor de pace şi a convenţiilor speciale.
Cercetarea nu se poate face decât luând fiecare ţară în parte.
Noi avem în vedere România, şi numai România. Accentuăm
această limitare pentru a evita orişice confuzie. împrejurările
în care trăiesc minorităţile în România nu sunt aceleaşi cu
împrejurările în care trăiesc minorităţile în Cehoslovacia, Po-