REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

Iile medicale; existenţa unei vaste enciclopedii medicale — care.
prin Damasc, a fost cunoscută arabilor înaintea medicinii elene 1
)
precum şi a unei timpurii activităţi chimice şi farmaceutice — dovedesc
cu prisosinţă că India nu a fost lipsită de spiritul ştiinţelor
exacte, după cum nu a fost lipsită nici de spiritul sceptic, materialist,
antireligiös. Cercetările recente (Sir Praphulla Chandra Ray 2
),
Dr. Brajendranath Seal 3
), Prof. S. N. Dasgupta 4
) au atras atenţia
şi au stabilit doctrinele ştiinţifice cari zăceau ascunse şi risipite
într'un haos de legende, superstiţii şi tradiţii popular-religioase.
Una din cauzele cari depărtează pe scienţiatul european
de colecţiile ştiinţifice ale Indiei e tocmai această absenţă a spiritului
critic, ordonator — alăturând stupidităţi sau rituri obscure
celor mai perfecte analize tehnice — şi completa incapacitate a
•orientării în timpul real, permearea lui cu timpul mitic, fapt care
explică paupertatea iremediabilă a chronologiei indiene. In Samkhya,
însă — ca de altfel în tratatele sistematice a tuturor sistemelor
— teoriile fizice, fiziologice şi psihologice sunt expuse cu
o pregnantă claritate, constituind fundamentul cunoaşterii discriminative,
a înţelegerii realităţii, care poartă insul până în pragul
cunoaşterii metafizice.
Intuiţia iniţială a filosofiei naturale în Samkhya e existenţa
materiei primordiale, Prakriti, omogenă, inertă, în perfect echilibru
static, infinită şi eternă. Deşi perfect omogenă şi statică, acea natură
primordială posedă trei „aspecte", trei posibilităţi de manifestare,
cari se numesc guras, şi al căror echilibru absolut constituie
propriu zis prakriti, în repausul primordial. Sattva e principiul luminozităţii
şi al inteligenţii; 2) rajas e cel al energiei motrice şi al
activităţei mentale; 3) tatnas, al inerţiei statice, al obscurităţii psihice.
Nu trebuiesc diferenţiate gunas de prakriti, pentrucă ele nu se despart
niciodată complet şi în orice fenomen fizic sau mental există toate trei,
deşi în cantităţi neegale (tocmai această inegalitate face posibil fenomenul;
altminteri ar exista echilibru şi omogeneitate). După cum
am pomenit, gunas au un dublu caracter: obiectiv, întrucât constituie
fenomenele lumii exterioare — şi subiectiv, întrucât suportă, alimentează
şi condiţionează viaţa psihic-mentală 5
).
1) fi. C. Sachau, Alberuni's India, trsl. from arabic (2 vol. London 1888).
V. Girindranath Mukerjee, History of Indian Medicine, 2 vol. (University of
Calcutta, 1923), bogată în materiale asupra ştiinţelor în vechea Indie, dar lipsită
de spirit critic.
2) History of Hindu Chemistry, 2 vol. (Calcutta 1901, 1904).
3) The Positive Sciences of the ancient Hindus (London 1915).
4) The study of Patanjali (Univ. Calcutta 1920) şi celelalte lucrări citate
în bibliografie.
5) Asupra gunelor există o considerabilă cantitate de texte. Spicuim: