REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

In urma acestui conflict, rezolvat de ins în mod negativ, se
produce în el un sentiment de inferioritate. Tot conflictul este provocat
adesea de inferioritatea unui organ, indiferent dacă este cel
sexual sau altul.
„Inferioritatea de care vorbesc eu, spune Adler textual, are
de obiect organul neterminat, rămas în urmă cu desvoltarea, împedicat
sau schimbat în creşterea sa în total sau în parte 1
).
Adler merge până acolo cu separatismul de Freud, încât a
schimbat în lucrările sale, chiar şi denumirea de psihanaliză în
aceia de „psihologie individuală".
Alt elev care s'a separat de Freud, profesorul de la Ziirich,
Jung, vine cu o concepţie a inconştientului mult mai extinsă.
„Inconştientul are posibilităţi absolut inaccesibile conştientului,
căci inconştientul dispune de conţinuturile psihice profunde (subliminale),
de tot ce a fost uitat şi neglijat şi în plus de inţelepciunea
conferată prin experienţa a nenumărate mii de ani" 2
).
Căci „Inconştientul are nu numai conţinut personal, ci şi conţinut
impersonal, colectiv, în formă de categorii hereditare, sau archetipuri.
Deaceia am făcut ipoteza că inconştientul în cele mai adânci
straturi ale lui, posedă conţinuturi colective, relativ vii. Deaceia
vorbesc despre inconştient colectiv" 3
).
In ce priveşte teoria sexuală a lui Freud, recunoscând că „până
la un anumit punct e absolut justă", Jung observă că ea, „nu vede
decât o parte a chestiunii 4
), cealaltă parte fiind evidenţiată de
Adler. Jung vrea să armonizeze ambele teorii printr'un punct de
vedere superior, care să permită a Ie reduce la unitate" Jung găseşte
dealtfel cu drept cuvânt, că „Teoria sexuală este inestetică şi
satisface puţin: Teoria puterii este incontestabil veninoasă" 6
).
Pentru Jung, libido ia proporţii mult mai largi decât la Freud.
Libido este energia psihică 7
), este viaţa în general. Această energie
are două chipuri, două măşti, după cum individul se orientează spre
el însuşi sau spre mediu, punându-şi energia în funcţia uneia din
aceste două directive. In acest chip Jung stabileşte două tipuri de
oameni: introvertiţi şi extravertiţi 8
).
1) Adler: Die Theorie der Organminderwertigkeit unde ihre Bedeutung
fur Philosophie und Psychologie, in Adler-Furtmiihler: Heilen und Bilden, Ed.
III, p. 24. Velag von I. F Bergmann Mvinchen 1928
2) Dr. C. Jung: L'inconscient dans la vie psychique normale et anormale,
p. 186. Payot. Paris 1928.
3) Dr. C. Jung: Die Beziehung zwischen dem Ich und dem Unbewussten,
p. 30 Otto Reichl Verlag. Darmstadt. 1928.
4) Jung: L'inconscient, p. 52.
«) Ibid. p. 69.
6) Iibid„ p. 75.
7) Ibid. p. 105.
8) Ibid. p. 73.