23.02.2013 Views

REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

REVISTA DE FILOSOFIE - BCU Cluj

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

gura lor diferenţă fiind formula gunelor, în fenomenele psihice predominând<br />

sattva, în cele fiziologice (patimile, simţurile, etc.) rajas,<br />

iar fenomenele materiei „externe" fiind constituite din derivatele tot<br />

mai inerte, mai dense (tanmatras, anu, bhutani) ale ramas-ei.<br />

Samkhya are şi o interpretare subiectivă a celor trei gunas, socotindu-le<br />

„aspecte" psihice. Când sattva predomină, mintea e calmă,<br />

clară, comprehensivă, virtuoasă; cu rajas, mintea e agitată, incertă, nestabilă;<br />

iar în tamas, e obscură, confuză, pătimaşă, bestială. Se înţelege,<br />

însă, că tâlcul acesta subiectiv-uman al celor trei „aspecte" cosmice<br />

nu contrazice esenţa lor obiectivă — „exterior" şi „interior" fiind<br />

numai expresii verbale, în realitate existând un singur ordin fenomenologic.<br />

Cu această temelie fiziologică, se înţelege de ce Samkhya socotea<br />

orice experienţă internă simplă vibraţie materială. Deasemenea,<br />

etica se subsumează aceleiaşi scări de valori, puritatea fiind nu o calitate<br />

a sufletului, ci o distilare a minţii, integrată în natură. iGunele<br />

permează totul, şi stabileşte o simpatie organică între om şi cosmos,<br />

amândouă entităţile fiind străbătute de aceiaş durere a existenţii şi<br />

slujind amândouă aceiaş suflet absolut, străin de lume, mânat de un<br />

destin neînţeles.f De fapt, deosebirea dintre cosmos şi om e numai o<br />

deosebire de grad, nu una de esenţă. Samkhya afirmă un adevăr paradoxal<br />

— cel puţin în India — postulând pluralitatea sufletelor.<br />

Toată diversitatea aparentă a formelor e numai jocul provizoriu al<br />

unei singure entităţi, prakriti. In timp ce sufletele, deşi identice ca<br />

esenţă, deşi cu neputinţă de deosebit între ele rămân, totuş, etern<br />

separate unul de altul, cu prăpăstii, impensabile între ele. Această,<br />

concepţie e un moment impresionant în experienţa panteistă a gândirii<br />

indiene; izolarea definitivă a sufletelor într'un ocean de forme.<br />

Importanţa cercetărilor fizice şi fiziologice în Samkhya e mult<br />

mai largă decât s'ar bănui din aceste pagini. Problema necesită, însă,<br />

pentru a putea fi justificată şi apreciată, o amănunţită analiză tehnică,<br />

care nu-şi găseşte loc în studiul de faţă.<br />

Logica<br />

Pe cât e de originală şi completă contribuţia Samkhyei în problematica<br />

filosofiei naturale, pe atât de sumară şi lipsită de originalitate<br />

e logica sa şi teoria cunoştinţii. Samkhyastii, deşi recunoşteau<br />

necesitatea unui canon al validităţii şi invalidităţii cunoaşterii, socoteau<br />

inutile, sau în orice caz secundare, speculaţiile asupra silogismului<br />

(elaborate de sistemul Nyăya), sau asupra „evidenţii de sine" a percepţiei<br />

(Mimansa), şi neglijau în general pătrunzătoarele analize epistemologice<br />

inaugurate de budişti şi genial sistematizate de cel mai<br />

constructiv filosof indian budistul Dignaga 1<br />

).<br />

1) Asupra acestor probleme capitale ale logicei indiene, v. Satis Chandra-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!