Life in roman dacia

angul de colonia şi a municipiului lui Septimiu Sever, existînd deci acum
două colonii, după alţii unificarea intr-o singură unitate administrativă
a celor două oraşe existente pînă aci.
Toate aceste succesive aşezări de la Apulum, ca şi castrul legiunii de altfel,
s-au intemeiat pe un loc in care, judecînd după sporadicele urme preromane
ieşite la iveală, nu a existat vreo aşezare dacică mai importantă.
Am văzut de altfel că pînă la întemeierea primului municipiu de către Marcus
Aurelius, după 160, locul nici nu are alt nume decit acela al legiunii XIII
Gemina. Aşezările urbane întemeiate după aceea poartă însă numele dacic
de Apulum, al unei aşezări mai vechi, amintite de Ptolemeu ca existînd în
Dacia inainte de cucerire63• S-a crezut un timp că oraşul roman s-a alcătuit
chiar pe locul mai vechiului Apulum dacic64, al cărui nume l-a preluat.
Lipsa unor urme dacice mai numeroase însă nu susţine această localizare.
Mai nou, profesorul 1. Berciu, de la Muzeul din Alba Iulia, crede a putea
localiza vechiul Apoulon al lui Ptolemeu in cetatea dacică de la Piatra Craivii,
cercetată de el, dar care se află la o depărtare de vreo 20 km de Apulum
roman65• Oricare ar fi adevărul in această privinţă, cert rămîne faptul că
numele de Apulum a trebuit să fie păstrat şi folosit de populaţia din jurul
castrului legiunii XIII Gemina, pînă ce el devine denumirea oficială a aşezărilor
urbane de aci, incepind cu municipiul lui Marcus Aurelius.
Un oraş alcătuit tot pe lîngă un castru , existent încă din epoca lui Traian,
este Romula (Reşca, j. Olt), singurul oraş cu nume roman din Dacia.
Dezvoltarea lui se datoreşte in primul rînd fertilităţii agrare a ţinutului
din vecinătate, care forma teritoriul său rural. Primii locuitori par să fi
fost veteranii aşezaţi in canabele castrului. Ulterior, el s-a dezvoltat mai
ales ca centru agricol, dar şi comercial, şi meşteşugăresc. Comerţul era favorizat
de situarea oraşului pe marele drum de-a lungul Oltului, care pornea
de la Sucidava, pe Dunăre, urcînd spre pasul Turnu Roşu , şi pînă la capătul
celuilalt mare drum al Daciei Inferior care, pornind de la Drobeta, străbate
in diagonală întreagă provincia pînă la Romula. Ruinele oraşului se
intind pe o suprafaţă de vreo 60 de hectare88• S-au recunoscut pe teren mai
multe incinte care înconjurau oraul. Cea mai mare, de formă poligonală neregulată,
cu şapte laturi, care închidea intreg oraşul civil, incluzind o incintă
mai mică cu un zid de cărămidă şi două castre, ale căror urme au fost
de asemenea recunoscute pe teren, datează foarte probabil din vremea lui
Filip Arabul care , după mărturia unei inscripţii, a refăcut din temelie zidurile
oraşului cu soldaţi (circuitum muri manu militari a solo fecerunt) .67
Oraşul şi-a păstrat tot timpul şi însemnătatea sa militară, adăpostind în
castrele amintite mai multe corpuri de trupă. Fortificaţiile sale fac parte din
sistemul de apărare a provinciei de pe Olt, aşa-numitul limes A lutanus,
faţă de malul căruia oraşul se găseşte însă la oarecare depărtare.
www.cimec.ro
128