Life in roman dacia

Aşezările dacilor in epoca romană, cercetate sau sesizate arheologic, se
găsesc mai ales in jumătatea de est a Daciei, unde oraşele lipsesc, colonizarea
romană a fost mai puţin intensă, iar trupele sint masate în castre de-a lungul
hotarului provinciei. Unele din aceste aşezări par să dăinuiască in continuare
pe locul celor mai vechi din epoca dacică, cum sînt de pildă aşezările
de la Slimnic, Noşlac, Ciunga, Cipău-Sf. Gheorghe, altele, se întemeiază ca
urmare a deplasării unor grupuri de daci in timpul sau indată după terminarea
războaielor dacice, ca in cazul aşezării de la Caşolţ, unde un asemenea
grup de daci pare a fi fost impins în spatele liniei romane de apărare de-a
lungul Oltului, iar în altele, in sfîrşit, ca de pildă aşezarea de la Cristeşti,
populaţia autohtonă trăieşte alături de colonişti. In general, aşezările autohtonilor
sînt situate în locuri mai retrase, departe de centrele urbane şi de
arterele mari de circulaţie. Ceea ce caracterizează toate aşezările autohtone
din Dacia este aspectul lor modest, primitiv, conservator. Cu excepţia celor
în care e dovedită şi prezenţa coloniştilor, lipsesc casele de piatră şi cărămidă
construite în opus incertum, tehnică altfel larg răspindită in Dacia
romană, aşa precum lipsesc inscripţiile şi monumentele sculptate in piatră.
In schimb , numeroase sint în toate aşezările autohtone produsele variate
ale atelierelor romane, ca vase de calitate superioară, opaiţe, inele, fibule
etc., căci dacii nu se arată şi nici nu pot fi refractari civilizaţiei romane, ei
obişnuindu-se şi adoptînd repede produsele superioare ale romanilor. Nu s-a
cercetat incă nici un sat autohton din epoca romană în întregime, dar săpăturile
arheologice de pînă acum au arătat că tipurile de locuinţă continuă
pe cele din epoca Daciei preromane. Dacii locuiesc in epoca romană fie in
locuinţe de suprafaţă, construite din lemn şi lut, a căror formă adeseori numai
cu greu poate fi observată şi precizată in săpături , fie in bordeie mai mult
sau mai puţin adincite in pămînt. Cele din regiunea de dealuri şi de munte,
ca de pildă aşezarea de la Caşolţ, folosesc piatra la temelie şi la praguri,
întocmai ca în aşezările dacice dinainte de cucerirea romană. In altele sint
frecYente gropile de provizii, atit de caracteristice dacilor.
In aşezările autohtone ca şi în necropole, in afară de ceramică, numeroase
sînt şi alte produse de factură sau tradiţie dacică mai veche, cum sint podoabele,
uneltele şi în primul rind fiarele de plug62 de origine elenistică, dar
răspîndite la daci inainte de cucerire şi deosebite de tipul roman cu aripi.
O brăţară şi un inel de factură dacică se cunosc din necropola de la Caşolţ53
şi tot aici, într-un turnul, a ieşit la iveală o monedă dacică de argint de tip
Filip 1154• De asemenea, perle de sticlă colorată în formă de pepene, cunoscute
din cetăţile dacice, s-au găsit în necropolele de la Caşolţ55 şi Soporul de
Cîmpie56, iar iz o lnt şi în diferite localităţi din Dacia. Pe teritoriul provinciei
se menţine gustul pentru podoabele de argint, atit de caracteristice pentru
Dacia din cele d-:mă secole dinainte de cucerirea romană. Tezaurele de la
Aţ.el57 şi Vlrtopu 08 conţin podoabe de argint răspîndite in toată regiunea
www.cimec.ro
261