Life in roman dacia

Romanizarea a cuprins o parte din populaţia autohtonă din Dacia încă
din secolul al II-lea e.n. In secolul următor, deosebiririle dintre unii colonişti
şi autohtoni înstăriţi s-au şters dacă nu cu totul, în cea mai mare
măsură. Se accentuează contradicţiile de clasă, in timp ce deosebirile etnice
slăbesc. In consecinţă, neincrederea faţă de dacii înstăriţi s-a atenuat mult
sau a dispărut cu totul, ceea ce a permis ridicarea unora dintre ei la situaţia
de pretendenţi la tronul imperial (Regalianus şi Galerius, poate şi
Maximin Daza sau Daia, nepotul de soră al celui din urmă) 101 • ln secolul
al III-lea o parte din populaţia dacică participă la apărarea provinciei,
după cum dovedeşte prezenţa cohortei V 1 no()a Cumida"ensium la Rîşnov,
cantonată în teritoriul ei de recrutare, precum şi înrolările de daci care se
efectea .
z se pare în acest timp mai ales în regiunile de la marginea
provu.c 1e1.
Departe de a fi fost exterminaţi , dacii, se romanizează în timpul stăpînirii
romane in Dacia şi contribuie nu numai la formarea unei culturi populare,
care se va prelungi şi după părăsirea provinciei de către imperiu, ci
şi la viaţa provinciei şi la alcătuirea romanităţii de la nordul Dunării.
Această romanitate nord-dunăreană, rezultată din asimilarea dacilor şi a
culturii lor, constituie elementul de bază în procesul formării poporului
şi a limbii române.
CLASELE ŞI PĂTURUE SOCIALE
Societatea din Dacia romană este împărţită în clase antagoniste. Clasele fundamentale
sint cele proprii orînduirii sclavagiste, adică stăpînii de sclavi şi
sclav ii. Clasa stăpînilor de sclavi, alcătuind o minoritate privilegiată, este deţ
inătoarea principalelor mijloace de producţie. Sclavii şi păturile exploatate
ale populaţ.iei libere formează principala forţă de muncă in activitatea economică
şi productivă din Dacia. Relaţiile de exploatare sclavagiste sînt predominante
în principalele ramuri de producţie şi ele determină principalele aspecte
ale vietii economice, sociale, politice şi culturale a provinciei, puntndu-f3i
pecetea pe toate realizările din această epocă in domeniul culturii
materiale şi spirituale. Exploatarea sclavilor imbraM şi în Dacia formele
nemiloase şi inumane cunoscute din restul imperiului şi în general din
lumea greco-romană. Sclavagismul introdus in Dacia de romani este de
tip dezvoltat, pe cale de perimare , purtind in sine germenii destrămării lui.
Criza orînduirii sclavagiste începe curind după instaurarea stăpînirii romane
în Dacia şi efectele ei se vor resimţi şi in provincia din nordul Dunării.
Pe lîngă aceste trăsături generale, sclavagismul în Dacia prezintă însă
şi unele caracteristici particulare, determinate in primul rind de condiţiile
în care s-a făcut cucerirea teritoriului şi colonizarea lui masivă cu populaţie
www.cimec.ro
269