Life in roman dacia

animale, materii prime, sclavi. Beneficiarii atestaţi epigrafic la Porolissum
şi în alte localităţi de pe această graniţă a provinciei aveau probabil, printre
altele, şi misiunea de a supraveghea aceste schimburi cu barbaricum. Noi
sintem chiar de părere că cele două mici castella de pămînt de pe sectorul dinspre
Brebi al limesului Porolissensis, amîndouă avînd cite o poartă care se deschidea
spre barbaricum215, au servit, pe lîngă rolul lor de apărare, şi pentru
efectuarea schimburilor dintre negustorii romani şi căpeteniile populaţiilor
libere, sub ochii soldaţilor şi ai beneficiarilor.
Intensitatea circulaţiei monetare in Dacia romană este mai mare decît oricînd
inainte, cum rezultă din marele număr de monede descoperite pe tot
cuprinsul provinciei. Descoperirile de monede izolate sau de tezaure monetare
fac dovada unei enorme cantităţi de monede aflate in circulaţie in Dacia. Ele
au intrat in Dacia pe diferite căi, ca sume plătite de fi scul imperial pentru
salariile funcţionarilor, a soldelor soldaţilor, pentru investiţiile făcute,
mai ales in intreprinderile economice, cît şi pe calea schimburilor comerciale .
In Dacia circulă monedele din toate cele trei metale, aur, argint, bronz şi toate
nominalurile bătute, aurei, denarii, quinarii, antoninianii de argint, aşii,
dupondii şi sesterţii din bronz. Descoperiri de monede s-au făcut in ruinele
oraşelor, unde ele sînt cele mai numeroase, ale castrelor şi ale aşezărilor rurale,
unde numărul lor este mai mic. Nu lipsesc nici din aşezări le cele mai
modeste ale autohtonilor, ca şi din necropolele acestora. Monedele de aur
descoperite in Dacia sint însă relativ puţine la număr. Nu se cunoaşte nici
un tezaur de monede de aur in Dacia. Moneda cea mai răspîndită este cea de
argint. Denarii şi antoninianii, noua monedă de argint emisă de Caracalla,
se tezaurizează, după cum dovedesc cele aproximativ 100 de tezaure descoperite
pînă acum in Dacia276•
Unitatea de calcul este fie sesterţul, fie denarul. Inscripţiile fac uneori
menţiune de însemnate sume de bani cheltuite pentru construcţii, ca donaţii
făcute cu prilejul alegerii de magistraţi, împărţire de ajutoare etc. Cea mai
mare sumă de bani amintită de inscripţiile din Dacia este cea de 80 000 de
sesterţi donată de Q.Aurelius Ter[t]ius de la Sarmizegetusa cu ocazia alegerii
lui ca flamen, pentru annona oraşului, ob honorem flamoni et (sestertios)
(octoginta milia) n(ummos) ad annonam211• Pentru pavarea cu piatră a
jumătăţii unei pieţe la Sarmizegetusa, o altă inscripţie menţionează că s-au
cheltuit 50 000 de sesterţi278, iar pentru construirea frontonului clădirii
colegiului fabrilor de la Apulum suma de 6000 de sesterţi. Iarăşi, la Sarmizegetusa
o inscripţie deja amintită spune că pentru funeraliile şi ridicarea
pietrei de· mormînt a unui membru al colegiului fabrilor acesta a contribuit
cu suma de 400 de denari. In sfîrşit, o inscripţie de la Micia aminteşte o
ofrandă (sacrum) făcută templului lui Silvanus Domesticus in valoare de 10
pondi de argint, a(rgenti) p(ondum) (decem)279, ceea ce înseamnă vreo 800
de denari.
www.cimec.ro
326