Life in roman dacia

Drobeta, ar fi un procura tor financiar al Daciei Apulensis337, pentru că Apulen.sisse
cheamă unul dintre cei doi vechili (serfli Pillici) ai săi, este considerată
foarte fragilă de H.G.Pflaum338 ca şi S.J. De Laet339 şi D. Tudor340 de altfel,
care il identifică pe acest procurator cu un anume Heraclitus, procurator
Pectigalis lllyrici, căruia Septimiu Sever ii adresează la 17 februarie, anul
201 , un rescript intr-o chestiune privind scutirea de taxe pe care le pretindeau
cetăţenii din oraşul Tyras au . Mai tirziu, M. Aurelius Heraclitus ajunge
procurator presidial al Mauretaniei Caesariensis, cum aflăm din alte inscripţii342.
Un ultim procurator al vămilor Illiricului pe care il cunoaştem este C. lulius
Paternus, prin grija căruia sclavul său ( Pillicus) Synthropus închină la
Ad Mediam un altar lui Hercule pentru sănătatea împăratului Caracalla şi
a mamei sale Iulia Domna343•
Pentru incasarea taxelor de portoriu (vamale) procuratorii Illiricului infi
inţară şi in Dacia birouri sau oficii, numite stationes, conduse de cite unul
sau doi ser!Ji !Jillici, avind uneori şi alt personal subaltern, recrutat tot dintre
sclavii imperiali. Aceste stationes portorii erau infiinţate atit în interiorul
provinciei, mai ales in locurile obligatorii de trecere, la poduri, la intrările
in oraşe, la trecători, in pasuri, cît şi graniţele provinciei, la vaduri şi in
locurile de trecere sau de tirg. In localităţile mai importante, ca la Drobeta,
biroul vamal dispunea de o clădire proprie, tabularium.
Inscripţiile amintesc in Dacia direct cu numele de stationes trei asemenea
birouri vamale. O statio Tsiernensis deci la Dierna (Orşova) e menţionată de
amintita inscripţie de la Băile Herculane. In serviciul ei, in afară de sclavul
Felix, e documentat ca lucrind şi casierulserflus contrascrip tor Bellinus344•
Alte două stationes sint amintite de o inscripţie de la Veţel345, una chiar
la Micia, cealaltă la Pons Augusti. Prima statio se găseşte in localitatea de
mare trafic comercial pe Mureş, la ieşirea din provincie, pe drumul spre
ţ.ara iazigilor şi spre Pannonia, iar a doua, localizată la Voislova - Marga346,
se află pe drumul imperial, la un pod, după cum arată chiar toponimicul.
Această din urmă statio, după cum mărturiseşte inscripţia in chestiune,
era condusă tot de un sclav, Felix Caesaris nostri serPus Pillicus, mutat
aci prin promovare de la Micia, unde el fusese Pi[karius], deci locţiitor
subaltern, promotus ex statione Micia ex Pi[kario ... ].
Fără a fi documentate direct ca stationes, am văzut că existenţa cîte unui
unui birou vamal, deservit fiecare de cite doi serfli Pillici ai procuratorului
vămilor Illiricului, e atestată epigrafic la Sucidava şi Drobeta, amindouii
localităţi de mare trafic comercial, prin care se făcea legătura dintre Dacia
şi ţinuturile din sudul Dunării, ale Moesiei Inferior şi Superior. Foarte probabilă
este şi existenţa unei staţii vamale la Seghedin, unde o inscripţie fragmentarii
ne face cunoscut pe sclavul Mercator, Pillicus, in serviciul unui conductor pu-
www.cimec.ro
163