Life in roman dacia

socială a principatului sau a propriei lor dinastii. Ei extind această bază socială
la un număr mai mare de cetăţeni, care alcătuies(: aristocraţia locală in
toate oraşele din provincii. Secolul Antoninilor este epoca de cea mai largă
răspîndire a eivilizaţiei romane pină în cele mai îndepărtate provincii. In
ajunul marii crize a Imperiului roman din secolul al TII-lea, civilizaţia romană
se prezintă sub aspectele ei cele mai favorabile. Dacia se bucură şi ea de
această prosperitate a vieţii orăşeneşti şi a civilizaţiei romane în general.
Dar chiar în această epocă şi cu toată mai larga distribuire a bogăţiilor, numai
o minoritate de oameni privilegia1 i se bucură de binefacerile civilizaţ,iei ,
ale buni:isti'irii, de avantajele vieţii urbane. Alături de aceştia, imensa majoritate
a populaiei Imperiului roman suferă din cauza lipsurilor de tot felul.
Bunăstarea "elitelor", reprPzentate de orăşenii mai bogaţi, îşi are izvoru 1 în
exploatarea marii majorită[ i a oamenilor, rare duc o viaţă plină de privaţiuni,
oboseli peste măsură, din cauza muncilor fizice extemmnte, şi de urni-·
linte morale.
fntr-adevăr, oraşele în Dal'ia, ca şi din restul imperiului, chiar în secolut
al IT-lea, în perioada de maximă răspîndire n lor, nu reprezintă pe harta
provinciei şi a imperiului de c ît miei pete, f'an"! se pi!'rd în mijlocul imensclorregiuni
rurale. La sate însă ('ondiţiile de viaţă sint mult deosebite faţă de
!'cle de la orase. Unul dintre f'ei mai buni cunoscători ai istoriei e!'onomice
i sociale a Im ' periului roman, M. Roslovlzev, era nr.voit să constate eă "viaţa
f·ivilizati'i era de fapt rezervatii exclusiv oraşelor, in timp ce comunităţ.ile·
rurale trii.iau in eondiţii absolut prim il ive : n11 aveau de fapt nici şcoli, nier
gimnazii, nici biblioteci"18• Dar nu numai aeestf'a erau su ferinţ ele la sate, ei
mai grele f'rau condiţiile economire. Populaţ,ia rundă săracă era istovită de
grclele munci fizice şi mereu amen inţat:) de spectrul foametei. Jar condiţiile
dl' trai la sate s-au înrăutăţ.it o dată r•u ÎllmnlţirNl oraşelor, căci povara pe
!'are trebuiau sii o susţină ele devenea astfel tot mai g!·c•a . Produq,ia metcşugăreasc:'i
de la oraşe şi în general pmgresul lPlm ir nu puteau oreri vreo eomprnsaţiP,
uşurînd efectuarea rnunc i lor- gre le. Singlll'a ieş irc din arest impas
s-a doved it ari decăderea oraşelor· şi a vieţii ()J'i'i5Pilf'51i. Inceputul crizei generale
a soeietiiii antice din sceolul al III-lr'a a insemnat de fapt şi începutul
dedinului oraşelor şi al întregi i vieţi munic·ipale.
Dacia nu rare nici ea excepţie de la evoln[ ia istorică mai sus sehiţată.
Decăderea oraşelo1· din Dacia ete foarte acc·rntuată începînd de pe la mijlocul
secolulu i al III-lea, agravîndu-se datoriti'i ataeurilor dinafară. Doar
r·ă întoarcerea la economi a c·u pronunţ.at. earilf'ler natur·al, în c.are oraşele îşi
pierd importanta lor de odinioară, se produce aici mai repede decît în restur
imperiului, o dală cu J'P!J·aPrea stfipîn iri i roman de la nordul Dunării la
începutul domnie i lni Aureliun .
Cit priveşte satele din Da e ia romw1:'i i viaţa lor, sint em mult mai puţ;n.
iafnrrnai decît despre aceea a orilşclor. DH·tt facem abstracţie de vilele rus--
www.cimec.ro
410