Life in roman dacia

ucură de o largă răspîndire şi folosire unele forme de vase cunoscute din
epoca precedentă şi specifice culturii dace. Foarte răspîndite sint, de pildă,
chiar în mediul urban chiupurile (dolia) , de tipul celor binecunoscute din
cetăţ.ile şi aşezările dacice, de culoare roşie sau cenuşie şi ornamentate cu
fîşii de linii ondulate. Un alt vas păstrat neschimbat in epoca romană este
ceaşca dacică, cunoscută prin mai multe exemplare47 descoperite în castrele
de la Breţcu, Orheiul Bistriţei, Micia, Mehadia şi Bumbeşti, in cimitirul
roman de la Potaissa şi în cel daca-roman de la Soporul de Cîmpie, apoi
în aşezările rurale de la Cristeşti, Lechinţa pe Mureş şi Obreja. Ceaşca dacică
continuă să fie lucrată cu mina şi in epoca romană. Alte vase, lucrate cu
mîna şi ornamentate cu obişnuitele proeminenţe, brîuri alveolate şi linii
ondulate, de cea mai autentică factură şi tradiţ,ie dacică, au ieşit la iveală
în castrele de la Breţcu, Orheiul Bistriţei, Sărăţeni, Sighişoara, Gilău ,
Buciumi, Vărădia, Comălău, Rişnov, Răcari şi Drajna de Sus, apoi în aşezările
civile de lingă castrele de la Micia, Slăveni şi Stolniceni, in necropola
şi în aşezarea daca-romană de la Caşolţ, în aşezările autohtone de la Cipău­
Sf. Gheorghe, Slimnic, Sic, Sava , Noşlac-Şumughi , Ciumbrud, Ocna Sibiului,
Ruşi, Medişor, Mugeni, Cernatul de Jos şi Castranova (j. Dolj), ca şi in
cimitirele de la Sebeş, Cinciş48 şi Soporul de Cimpie411• Ele fac dovada materială
peremptorie a permanenţei dacilor in epoca romană. Foarte semnificativă
şi deosebit de clară este în această privinţă situaţia surprinsă cu prilejul
săpăturilor din 1965 la Stolniceni (Buridava), pe Olt, unde intr-o groapă
s-au găsit 7 vase dacice şi 6 romane, depuse alternativ60• In mod firesc, însă,
foarte curind tradiţiile dacice se adaptează la tehnica superioară a ceramicii
provinciale romane şi se produce un amestec şi o îmbinare de vase de tradiţie
dacică cu cele provinciale romane. O bună parte a ceramicii provinciale
din epoca romană poartă astfel pecetea tradiţiilor dacice, atît in ceea ce privesc
formele de vase cit şi ornamentarea lor. Asemenea ceramică de factură
provincială cu colorit local se cunoaşte astăzi in mari cantităţi din foarte
multe localităţ.i de pe teritoriul Daciei romane, atit din aşezările rurale, ctt
şi din castre sau din canabele dependente de acestea. Produse similare se
intilnesc uneori şi în centrele urbane. Un centru important de olărie in care
se produceau asemenea vase este cel de la Cristeşti51, pe Mureş. Ateliere în
care se lucrau vase de factură locală vor fi in să mai multe , în diferite părţi
ale Daciei romane. Studierea sistematică a ceram icii provinciale din Dacia
va lămuri mai bine aportul populaţiei autohtone şi al tradiţiilor dacice în
acest domeniu. Prezenţa ei, in asociere cu ceramica romană, pe tot cuprinsu!
provinciei dovedeşte însă de pe acum, pe de o parte, ieşirea foarte devreme
din orice izolare a dacilor, dacă o asemenea izolare sau reţinere faţă de civilizaţia
romană va fi existat la inceput, iar pe de altă parte, importanţa numerică
a populaţiei autohtone, dacice , pe întreg tuitcriul provinciei.
www.cimec.ro
260