Life in roman dacia

In Dacia Superior numeroase alte drumuri completau reţeaua rutieră a
provinciei. De la Caput Stenarum (Boiţa), un drum conducea pe Olt in sus,
unind toate localităţile de pe acest rîu pînă la Hoghiz, (j .Braşov) şi mai departe
pînă la Olteni, mai sus de Sf. Gheorghe, şi pe Rîul Negru pînă la
Angustia (Breţcu). O derivaţie a acestui drum urca pe rîul Bîrsa pînă pe la
Cumida"a (Rîşnov, j .Braşov) şi mai departe, prin pasul Bran , ajungea la
Rucăr (j .Argeş), coborînd de-a lungul limes-ului transalutan pînă la Ciuperceni
(j .Teleorman), pe Dunăre.
Cel mai important centru rutier din Dacia era Apulum. De aici, în afară
de marele drum imperial şi de drumul de la Romula, porneau în diferite direcţii
alte cîteva drumuri. Unul, coborînd pe Mureş, se desprindea din marele·
drum imperial la Petris şi continua pe rîu în jos, pînă la M icia, şi de aci mai
departe pînă la Seghedin, la confluenţa cu Tisa, unde o inscripţie pare să
ateste existenţa unei statia a portoriului şi totodată de poştă275• Drumul traversa
ţara iazigilor şi intra în Panonia probabil la Lugio. Un miliar descoperit
la Micia, indicind distanţa de XL V millia passuum de la Apulum 276·
face dovada unei refaeeri , mai degrabă decît a construirii drumului de către
Trebonianus Gallus şi fiul său Volusianus (251-253).
Tot de la Apulum, un drum ducea , pe Ampoi, în ţinutul aurifer, la Ampelum
, iar de aci, peste munţi, se făcea legătura cu drumul care unea aşezările
miniere de la Abrud şi Alburnus Maior (Roşia Montană) şi care în continuare
cobora pe Arieş în jos, pînă la Potaissa.
Un alt drum urca de la Apulum, pe cele două Tîrnave, pînă la castrele de
la Sărăţeni şi peste Sighişoara şi Odorhei pînă la Inlăceni, aşa precum , părăsind
la Salinac drumul imperial, un alt drum urca mai departe pe Mureş:
şi, trecînd pe la aşezarea de la Cristeşti, ajungea la castrul de la Brîncoveneşti.
Din acest ultim drum, de pe Mureş, un drum derivat se desprindea mai
jos de Tg.Mureş, ducînd pe valea Nirajului la castrul de la Călugăreni.
De la Napoca, de asemenea, în afara drumului imperial, porneau alte drumuri,
unul pe Someşul Mic în jos, pînă la castrul de la Gherla şi apoi mai
departe pînă la eonfluenţ.a celor două Someşuri, făcînd legătura cu castrclc
de pe Someş, în jos, pe la Căşei, pînă la Tihău , iar în sus pînă la Ilişua, de
unde un drum continua pe valea Şieului şi apoi a Budacului, pînă la castrul
de la Orheiul Bistriţei, unde urmele lui au putut fi de asemenea recunoscute
pe teren277• Tot de la Napoca un alt drum urca pe Someşul Mic în sus, pînă
la castrul de la Gilău, de unde probabil că el continua, trecînd peste un ţinut
de dealuri, pînă la castrul de la Bologa, în valea Crişului Repede .
Un miliar descoperit la Almaş (j . Hunedoara) atestă construirea sau poate
mai degrabă refacerea , pe timpul lui Maximin Tracul şi a fiului său , în anul
236, a unui drum care pornea de la localitatea R[es]cul(um) , consemnînd
pînă la "ieus An(artorum) (Almaş), distanţa de XV 1 m(illia passuum)218 ne
permite să stabilim că drumul pornea de la castrul de la Bologa, localitate-
www.cimec.ro
154