Life in roman dacia

lapidar T(itus) lulius 427• Această ultimă inchinare este făcută de
fapt Sul(e"is) Mont(anis} , al doilea nume putind fi considerat fie un
epitet pentru Sule"iae, fie divinităţi aparte, Montanae428• Intrucit dedicantul
este un lapidarius şi una dintre figurile de pe relieful care însoţea inscripţia
înfăţişa o femeie scriind, am putea considera că Sule"iae sînt şi divinităţi
protectoare ale pietrarilor429• După numele celor doi dedicanţi, nici unul
soldat, cultul celto-germanic al zeiţelor Sule"iae pare să se fi răspîndit in
Dacia venind mai degrabă din Gallia, decit din provinciile germanice de pe
Rin.
Dar Sule"iae sînt înrudite de aproape cu divinităţile foarte răspîndite în
Gallia, ca şi in provinciile germanice, numite Matres, Matrae sau Matronae430•
Ele sînt divinităţile maternităţii şi ale fertilităţii pămîntului, ale belşugului,
protectoare ale fiinţei umane in genere. In Dacia numele lor apare pe
un fragment de inscripţie de la Potaissa431, pe care se citeşte Matr[ibus]
patcernis] sau pat[riis], şi to t lor cred că le este închinat la Napoca un altar,
pe care numele [Ma(tronis) ] pare să fie urmat de un epitet de felul celor atit
de frecvente in regiunile renane, ca de pildă [Gesah]enis432• Din acelaşi
cerc al Matroanelor fac parte şi eităţile numite Dominae, care nu pare
să fie decit un alt nume, italie, pentru divinităţile celtice'33• In
Dacia un fanrlm, un fel de capelă, închină acestor Dominae la Apulum Mestrius
Mar [t] inus pictor, de und ezult i că ele sînt '3' considerate ca şi Sule"iae,
de mai sus, şi ca în general Matroanele, protectoare ale artiştilor şi meseriaşilor.
In Dacia ele s-au răspîndit se pare din Italia de nord sau direct din
Gallia, prin mijlocirea unor meşteşugari-artişti originari din acele regiuni.
Divinităţi celto-germanice, originare din cele două Germanii, unde ele
sint mult adora te, J ipsind in schimb in Gallia, sint şi zeiţe le de la încrucişările
de drumuri, Rrotectoare ale călătorilor, numite Quadri"iae (uneori şi
Bi"iae, Tri"iae) o&ao. In Dacia se cunosc două altare închinate zeiţe lor Quadri­
"iae, de două femei, la Apulum436, iar un al treilea inchinat Tri"is Quadr(i"is}
, a cărui provenienţă însă rămîne nesigură ( Daciae incertae)437, el
ptînd fi adus la Bucureşti, unde I-au văzut editorii CIL, din Moesia InferiOr.
Divinitatea celtică I.O.M. Bussumarus e adorată 'in două inscripţii de la
Apulumm. Perechea divină Apollo Grannus şi Sirona, originară din regiunile
estice ale Galliei, el fiind la inceput zeu al soarelui, de aceea e asimilat
cu Apollo, ca divinitate a izvoarelor, deveniţi împreună divinităţi vindecătoare,
zei ai sănătăţii fizicem, apar in Dacia intr-o inscripţie din Ulpia
Traiana, considerată pe nedrept, se pare, ca falsă440, ea fiind foarte probabil
autentică, cum a arătat epigrafistul N .Gosta.rfoU. Dedicaţia e făcută de cunoscutul
procurator al Daciei Apulensis Q. Axius Aelianus, locţiitor în două
rinduri al legatului consular, pe timpul lui Maximin Tracul sau puţin după
www.cimec.ro
377