Life in roman dacia

al altarului împăratului, sacerdos arae A ugusti, augur şi duumvir la Sarmizegetusam.
Aici, la Apulum, este cunoscută şi o femeie cinstită cu titlul de
mater coll( egiorum) fabr( um) et cent ( onariorum) din colon ia Apulum, anume
Fabia Lucilla, care de asemenea este fiică de cavaler, e(gregiae) m(emoriae)
filia, şi nora unui alt cavaler roman, P. Aelius Silvanus, duumPir et sacerdos
al colon iei Apulum245• Numai P. Aelius Valerianus, patron al colegiului fabrilor
tot de la Apulum, a fost numai decurion al aceluiaşi colegiu246, un
om mai modest, căruia la moarte colegiul se vede nevoit, spre a cinsti totuşi
memoria patronului său, să-i pună o piatră pe mormînt şi probabil
să finanţeze funeraliile din subscripţia făcută între membrii colegiului.
In sfîrşit, mai amintim că la Sarmizegetusa sînt atestaţi epigrafic şi doi
patroni ai singulare lor decurii ale colegiului fabrilor. Dintre aceştia, T. Anchiarius
Octavius este şi el decurion al colon iei Sarmizegetusa247, tot aşa precum
un om foarte bogat trebuie să fi fost şi Sextus Attius Secundinus, patronul
decuriei III a colegiului fabrilor, căruia acesta îi ridică o statuie, din bani
strînşi prin subscripţie [a]ere co[nlato], cînd ordinul decurionilor coloniei Sarmizegetusa
îi acordă onorific insignele de duumvir, obţinute desigur ca urmare
a unor mari sume de bani donate de el ordinului, căci altfel, datorită
originii lui modeste, probabil libertină, era exclus de la dreptul de a fi
ales pe cale normală in ordinul decurionilor. Putem presupune că va fi
to8t la origine chiar faber, meşteşugar, făcînd parte din colegiul fabrilor datorită
profesiunii sale.
Se dovedeşte astfel prin multe dintre cele arătat mai sus că meşteşugarii din
marile oraşe organizaţi in colegii ajung adeseori la o foarte bunăstare financiară,
ceea ce le permite unora să se ridice mai sus, ajungînd augustali
sau chiar membri onorifici ai ordinului decurionilor.
COMERŢUL ŞI CIRCULAŢIA MONETARĂ
Caracterul larg al producţiei de mărfuri şi varietatea mare a produselor au
impus schimburi foarte intense în interiorul provinciei, ca şi între provincia
Dacia şi celelalte provincii sau regiuni ale imperiului. Efectuarea acestor schimburi
nu putea fi făcută numai de producătorii direcţi, ele necesitînd recurgerea
la serviciile negustorilor de profesie. Dezvoltarea schimburilor comerciale
era favorizată de folosirea monedelor, care au circulat cu intensitate în tot
timpul stăpînirii romane şi pe tot intinsul provincieL
Negustorii romani, ca şi moneda romană, au pătruns în Dacia şi înainte de·
cucerirea romană, preced ind, ca peste tot, legiunile. Drumurile străvechi
care legau Dacia de Marea Adriatică şi ţărmul illiric al acesteia, au fost folosite
de negustorii romani. După cucerire, negustorii romani găsesc 1n Dacia
21 www.cimec.ro
- Viaţa in Dacia romanii 321