Life in roman dacia

staţiuni militare identificate pînă acum la Bulci, Aradul Nou , Sinnicolaul
Mare şi Cenad.
De la Micia, spre vest şi spre nord, in afară de amintitul castru de la Cigmău,
în regiunea auriferă, a cărei apărare era asigurată de legiunea XII 1
Gemina şi de Numerus Maurorzun llis(panensium? ) , care staţiona la Ampelum
sau în imprejurimile lui, un singur castru a fost semnalat pe teren, la
Abrud , dar fără a fi încă cercetat, astfel că existenţa nu este cu lotul sigură.
Probabil însă că detaşamentele din legiuni îşi aveau sediul în localităţile
mai mari din această zonă, la Ampelum şi Alburnus Maior în primul rînd,
de unde ele prin patrule puteau supraveghea tot ţinutul, împiediclnd eventualele
pătrunderi, destul de dificile , dinspre vest.
Pe versantul de est al Munţilor Apuseni un castru s-a erezut că ar exist a
la Moldoveneşti, pe valea Arieşului, dar cercetările mai noi au arătat că fortificaţia
de pe Dealul Cetăţii este feudală412• Apropierea de Potaissa, unde se
afla marele lagăr al legiunii V Macedonica, putea faee superfluă existenţa
unui castru pe valea Arieşului. ln schimb, mai spre nord-vest, un important
castru este cel de la Gilău , situat la poalele l\lunţilor Apuseni, nu departe de
apoca, într-o poziţie foarte bine aleasă, la confluenţa riului Căpuş cu Someşul
Rece. Aici şi-a avut tot timpul garnizoana ala Siliana.
Mai departe, valea Crişului Repede era harată de puternicul castru de la
Bologa, situat de asemenea într-o poziţie bine aleasă, la confluenţa rîului
Sebeş cu Crişul Repede. De aici, spre nord-est, pînă la Porolissum , graniţa
provinciei o forma, după cum am mai spus, cnlmea dreaptă şi ascuţit;\ a munţ.ilor
Meseş, apărată de un şir de castre situate la poalele munţilor, în interiorul
provinciei, anume la Buciumi, unde staţ,iona cohors 11 A ug . Ner(Jia Pacensis
mill. Brittonum, Românaşi, unde îşi avea garnizoana coh. 1 llispanorum
quingenaria, şi Homita, unde sînt documentate rohortele 1 Bata(Jorum mill.
şi Il Britannica mill. Greşit s-a crezut că ar exista pe această linie un
castr·u şi la Bozna, căci cercetările noastre mai noi au arătat că fortificaţia
de pe dealul Vraniţa, presupusă a fi castru roman, în realitate este o cetate
hallstattiană, iar descoperirile romane am intite din această localitale provin
de fapt de la un turn roman de piatră , situat spre sud de punctul amintit, mai
aproape de satul Bozna . Retras înspre interiorul provinciei, faţă de linia
Bologa-Porolissum, este castrul de la Sutoru , antica Op tatiana, amintită de
itinerare pe drumul de la Napoca la Porolissum, unde îşi avea garnizoana
numerus Maurorum Op tatianensium , cum a doved it cu ani in urmă C. Daicoviciu'13.
Dar apărarea acestei părţi a graniţei provinciei Dacia Porolissensis, dintre
Bologa şi Porolissum, era completată cu un şir des de alte fortificaţii, situate
pe culmea munţ.ilor, in punctele dom inante de obicei, şi la distanţă nu prea
mare. Ele constau din numeroase turnuri de piat ră, cîteva fortificaţii patrulatere
ceva mai mari, numite impropriu burgi, de fapt mici castella de pămînt
www.cimec.ro
230