Life in roman dacia

aceeaşi dată, in consecinţă fiind posibil ca şi vreunul dintre sacerdotes arae
Augusti cunoscuţi pină acum să dateze din vremurile dinainte de Severus
Alexander. Cert este că noul sacerdos arae Augusti, este nu numai preotul
cultului imperial, ci şi căpetenia, cel care prezidează consiliul provinciei.
Acest lucru reiese pentru Dacia deosebit de clar din amintita inscripţie
onorară de la Sarmizegetusa pusă de concilium provinciarum Daciarum trium
in cinstea lui Severus Alexander, numele căruia a fost martelat ca urmare a
condamnării memoriei ( damnatio memoriae) in care numele preotului sau
sacerdoţiului lui Tib. Cl(audius) Augustianus serveşte pentru datare, el
fiind preotul eponim628• lmbinind cele două funcţii, de mare preot al cultului
imperial pentru intreaga provincie şi de preşedinte al adunării provinciale ,
el e ales de către membrii adunării dintre reprezentanţii cei mai de seamă,
veniţi din toate oraşele Daciei, obişnuit din rindurile ordinului ecvestru şi
în orice caz dintre cei mai de seamă foşti magistraţi municipali, membri ai
ordinului decurionilor. Din cite putem deduce după locurile unde au apărut
inscripţiile care amintesc pe sacerdotes arae Augusti sau pe sacerdotales provinciae
sau Daciae, ei erau aleşi dintre reprezentanţii tuturor oraşelor din
Dacia, in primul rind fiind insă luaţi in considerare fireşte cei ai metropolei
şi apoi ai celorlalte oraşe mai mari ale provinciei.
In Dacia, ca şi in celelalte provincii, cultul lmpăratului îmbracă şi alte
forme. Una dintre acestea este venerarea casei sau familiei imperiale. Inchinarea
se face obişnuit la inceputul dedicaţiilor adresate diferitelor divinităţi
sau al inscripţiilor de dedicarea unor imagini sau edificii sacre prin formula
In hunorem domus divinae527• Cea mai veche dintre dedicaţiile din această
categorie este una de la Ulpia Traiana, rezultată din alăturarea a două fragmente,
ale aceleiaşi inscripţii, unul mai de mult publicat628, al doilea ieşit
la iveală prin 1935, la Săuleşti (j . Hunedoara), unde nu se ştie cum şi cind
a ajuns, abia acum publicată de 1.1. Russu628• Inscripţia e din vremea lui
Traian şi consemnează dedicarea in cinstea casei imperiale, In honorem domu.s
divinae, de către [? L. Ant]onius] Pap (iria tribu) Domitius Priscus,
[?dec (urio)]col(oniae) într-un loc public, l(ocus) d(atus) d(ecret) d(ecurionum),
al unui sanctuar sau alt monument sacru, dacă nu cumva al unui grup
statuar reprezentînd familia imperială, pe care era scrisă inscripţia dedicatorie.
Intr-o altă dedicaţie de la Sarmizegetusa domus divina e adorată, alături
de Dacia fe lix (?), ca un geniu protector de către sclavul Diogenes, pe vremea
lui Sept. Sever, Caracalla şi Geta : G[enio]? [Daci]ae (?) feli[cis ? et] genio
dom (us) dlvinae)630• Alte dedicaţ,ii care incep cu formula In honorem domus
divinae sînt cunoscute de la Apulum, pe un fragment din care s-a păstrat numai
începutul inscripţ,iei531 , şi de la Călugăreni, pe valea Nirajului, unde dedicaţia
este adresată de către amintitul colegiu al utricularilor I(n) h(onorem)
d(omus) d(irinae) zeiţei Adrastia532• Nesigură este in schimb formula [I(n)
h(onorem)] d(omus) [d(irinae)] pe relieful dedicat la Drobeta lui I.O.M.
www.cimec.ro
384