Life in roman dacia

din clădirile şi gospodăriile centrale ale unor ferme agricole sclavagiste mai
mari. Arheologic s-au cercetat vreo 9 asemenea "illae rusticae, la Hobiţa,
lîngă Sarmizegetusa6, Cinciş (j. Hunedoara)8, Mănereu (j. Hunedoara)1, Aiud­
Brucla8, Aiton (j. Cluj)8, Ciumăfaia (j. Cluj)10, la Dezmir11, lîngă Cluj , la
Apahida (două)12 şi la Pălatca (j. Cluj)13• Ele se găsesc toate în teritoriile urbane
din vestul Daciei. Cea mai tipică dintre aceste vile rustice este cea de la
Hobiţa, lîngă Ulpia Traiana. Ea se intinde pe o suprafaţă de aproape 6 ha,
e înconjurată cu un zid de piatră de jur-împrejur, in mijlocul acestei incinte
aflindu-se casa servind ca locuinţă proprietarului sau administratorului său,
precum şi o mare construcţ.ie anexă, acoperită cu ţiglă, destinată adăpostirii
inventarului agricol, a animalelor şi a sclavilor. Proprietarul ei ne este cunoscut
numai prin iniţialele L.D.P. imprimate pe mai multe cărămizi cu
ajutorul unei ştampile.
Villa rustica de la Hobiţa, ca şi celelalte ferme cercetate, îndeplineşte numai
in linii generale caracteristicile fermei agricole descrisă de Vitruvius în
tratatul său despre arhitectură14• Ea corespunde însă principalei recomandări
a lui Columella, aceea de a fi situată in imediata apropiere a unui oraş, în
cazul nostru a metropolei provinciei, unde proprietarul ei putea să-şi desfacă
produsele fermei16• Ca şi alte ferme agricole din Dacia, ea este aşezată in apropierea
unui mic curs de apă.
Primul proprietar al fermei agricole de la Ciumăfaia a fost Aelius lulius,
"eteranus ex centurione16, apoi fiul său P. Aelius Maximus, cavaler roman, a
militiis, decurion şi magistrat la Napoca17•
Vilele rustice cercetate arheologic sînt situate toate în partea de vest a Daciei,
cele mai multe în apropierea marilor oraşe, ca Sarmizegetusa, Apulum,
Potaissa, Napoca şi nu departe pe drumurile principale ale provinciei. Jus
Italicum, pe care il aveau tocmai aceste patru oraşe in Dacia, a favorizat alcătuirea
unor proprietăţi funciare mai mari, datorită scutirii de plata impozitului
funciar de care se bucurau.
Alte multe asemenea ferme agricole au fost semnalate numai pe baza obser­
Yaţ.iilor pe teren sau sînt presupuse fie pe baza ruinelor scoase la iveală, ca
de pildă la Moreşti18, fie pe baza monumente lor de piatră descoperite în mediul
rural, care vor fi aparţinut unor asemenea proprietari mai bogaţi de pămînt.
Astfel, s-a presupus că familiile de pcregrini a lui Ulcudius Baedari şi
a femeii Sutta Epicadi, părinţii fiicei ucise de latrones10, erau, judecînd după
mărimea şi execuţia îngrijită a pietrei de mormînt, proprietarii unei ferme
agricole la Zegaia, în teritoriul Drobetei20• In afară de veteranii colonizaţi
pe timpul lui Traian la Ulpia Traiana, probabil şi alţi veterani, individual,
prin missio agraria sau prin cumpărare din suma primită ca missio nummaria,
au ajuns mai tîrziu proprietari de pămînt şi de ferme agricole. În asemenea
situaţie de proprietar funciar presupunem că era şi veteranul T. Fl(a"ius)
Rufinus, din leg. XI Claudia, a cărui piatră de mormînt s-a găsi L la Răhău21
www.cimec.ro
294