Life in roman dacia

noscută ne este şi organizarea lor. Unele sînt organizate fără îndoială după modelul
roman ca "ici. Numărul lor era foarte mare, mai ales in estul Daciei,
unde lipsesc oraşele, ca şi în Dacia Inferior, mai ales în partea sudică, de
cîmpie. ln aceste ţinuturi depărtate de oraşe, satele se grupează, cum am mai
spus, în jurul cite unei localităţi mai dezvoltate, cu un număr mai mare de
colonişti, cetăţeni romani sau peregrini, cum este Sucidava, care avea şi un
organ de conducere alcătuit din curiales227 •
Unele dintre aceste "ici, fără a fi primit titlul şi organizarea municipală,
dar bucurîndu-sP. de condiţii economice favorabile, au avut totuşi o dezvoltare
remarcabilă, alcătuindu-se ca centre populate şi prospere. Descoperirile arheologice
şi epigrafice le documentează ca aşezări in care civilizaţia şi nivelul
de trai se apropie de acelea al oraşelor propriu-zise. Printre aşezările fără statut
municipal, dar cu început de viaţă orăşenească, se numără Sucida"a, aşezarea
de la Cioroiul Nou , în Dacia Inferior, Alburnus Maior, in ţinutul aurifer,
Micia, pe Mureş, care era un pagus, apoi Blandiana (Vinţul de Jos), Salinae
(Războieni - Ocna Mureşului), Sacidava (Miercurea - Doştat) şi altele. Cele
mai multe dintre ele sînt centre agricole, ca Sucidava , Cioroiul Nou, Brucla,
Sacidava. Salinae H-a dezvoltat datorită exploatării sării şi comerţului cu
sare, Micia ca centru agricol, meşteşugăresc şi datorită traficului fluvial pe
Mureş, în timp te Alburnus Maior era centrul exploatărilor de aur.
O categorie aparte de aşezări sint in Dacia, ca şi in alte provincii, aşezările
întemeiate pe lîngă castre, numite canabae. In ele se aşează meşteşugarii, negustorii
şi oamenii de afaceri care însoţesc peste tot trupele. Lor li se alătură
familiile şi rudele soldaţilor, veteranii şi toţi cei care , cetăţeni sau peregrini,
au legături şi interese legate de castru 1 şi trupa respectivă. Canabele rămin in
autoritatea directă a comandantului castrului. Cele mai importante canabae
sînt fireşte cele de pe lîngă castrele de legiune. Am văzut dezvoltarea deosebită
luată de canabele legiunii XIII Gemina care, după ce au primit ele insele
o organizare cvasimunicipală, au generat douii oraşe. Am arătat de asemenea
că multe din oraşele din Dacia s-au întemeiat pe lîngă castre, favorizate
fiind de prezenţa acestora în imediata lor vecinătate. Alteori, ca in cazul
Miciei, din canabe s-a dezvoltat cite un pagus, cu organizare administrativă
proprie.
Fără a fi menţionate ca atare in inscripţii, existenţa canabelor este documentată
arheologic pe lîngă aproape toate castrele trupelor auxiliare din Dacia.
In multe dintre acestea barăcile de lemn sint înlocuite, cu timpul, cu case
şi construcţii de piatră. Se ridică temple şi sanctuare, se construiesc băi şi
alte clădiri de interes comun. Din cele mai multe canabe de pe lîngă castrele
trupelor auxiliare se cunosc inscripţii şi monumente de piatră . Confortul şi
civilizaţia in multe canabe se găsesq la nivelul vieţii orăşeneşti.
O dezvoltare aparte, dar remarcabilă, au avut staţiunile balneare cu ape
termale. Dintre acestea, cea mai importantă este fără indoială Ad Mediam
www.cimec.ro
147