Life in roman dacia

n imperiului. Această mare diversitate a credinţelor religioase credem că a
lost determinată mai întîi de împrejurările in care provincia Dacia a fost
lulemeiată, apoi de condiţiile istorice in care ea s-a dezvoltat în cei 165 de
.111i cît a făcut parte din Imperiul roman. Populaţia civilă adusă sau venită
lu Dacia, ca şi efectivele trupelor staţionate în provincia de la nordul Dunăni
aveau o compoziţie etnică foarte diversă. Toţi aceşti colonişti şi soldaţi
""neau însă cu credinţele şi tradiţiile lor religioase, pe care ei le cultivă şi
1 .. manifestă mai departe, adăugîndu-le la cultele care alcătuiau oarecum reli­
iu oficială de stat, organizată in oraşele provinciei după modelul Romei,
· u i administraţia municipală. Credinţele şi cultele noi au găsit pe solul
1 laciei un teren cu totul deschis şi propice impunerii lor datorită a două cauze.
\lui întîi este faptul că populaţia autohtonă, dezorganizată şi pusă de la
lu•·eput în stare de netă inferioritate, copleşită şi eclipsată de colonişti, nu
,, putut opune nici o rezistenţă în acest domeniu atît de sensibil al credin­
'· ··lor religioase. Cultele autohtone sint aproape cu totul inexistente în epoca
romană. In al doilea rînd , tocmai incepind cu secolul al II-lea Imperiul roruan
nu mai opune vechea rezistenţă cultelor străine , ci lasă cîmp liber propugării
cultelor aparţinînd populaţiilor supuse. Indeosebi cultele orientale
.,. răspîndesc cu mare intensitate. De altfel, la data cuceririi Daciei unele
· ulle neromane, ca Epona celtică sau Cybele şi Jupiter Dolichenus, două
• uite orientale , fuseseră mai de mult acceptate in pantheonul roman şi fă-
• f'UU parte oarecum din religia oficială romană. Dacia a reprezentat un
• irnp deschis şi un loc de întîlnire nu numai pentru divinităţile comune lurrrii
romane, ale pantheonului roman, îmbogăţit cu asimilarea celor italice,
rPc·eşti, a unor zeităţi celtice sau orientale, ci şi pentru unele dintre cultele
•rugulare regionale, originare din cele mai îndepărtate provincii ale lmpenului
roman. De asemenea, curentele religioase favorite, care se bucură
o( .. o mai largă atracţie şi răspîndire, găsesc in Dacia un teren deschis propa­
..: trii lor. In domeniul credinţelor religioase, diversităţii etnice a populaţiei
It f'Orespunde o mare varietate de divinităţi, credinţe, tradiţii şi practici
r•·ligioase, originare din toate părţile Imperiului roman. Această situaţie
ruiţială se menţine în Dacia şi mai tîrziu, datorită afluxului neîncetat de
noi colonişti, aducerii de noi corpuri de trupă, completării, cel puţin în parte,
după aceea a unităţilor militare cu recruţi dinafara provinciei, ca şi,
lulr-o anumită măsură , datorită persoanelor din Dacia chemate să îndepli­
••••ască diferite funcţii în afara provinciei şi care se intorc apoi în provincia
1 •• ,. natală, aducînd cu ei gustul şi preferinţa pentru cultde locale cunos­
, ulc acolo . Ne gîndim de pildă la cavalerii romani din Dacia trimişi să-şi
··xPrcite comenzile militare, la care erau obligaţi, in cadrul aşa-zisei militia
''/llestris, apoi la soldaţii daci recrutaţi pentru formaţiile auxiliare care le
l"rurtă numele şi care sînt staţionate în alte provincii, la cetăţenii romani şi
u locuitorii de condiţie peregrină recrutati pentru legiuni le, formaţii le auxi-
www.cimec.ro
359