01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

un bun cimp pentru exercitarea îndeletnicirilor lor, de aceea ei v<strong>in</strong> şi se aşază<br />

<strong>in</strong> ea.<br />

Dunărea, era o bună arteră de comunicaţie, care a permis efectuarea schimburilor<br />

comerciale la mari depărtări. Ea lega Dacia de toate prov<strong>in</strong>ciile<br />

dunărene şi renane pînă la Ocean, iar spre est, pe Dunăre, corăbiile<br />

puteau ajunge uşor la Pontul Eux<strong>in</strong>, care făcea apoi legătura cu Grecia şi<br />

cu ţ<strong>in</strong>uturile Asiei Mici, iar de-a lungul ţărmurilor Mediteranei, cu toate<br />

regiunile d<strong>in</strong> jurul acestei Mare nostrum, cum i-au spus <strong>roman</strong>ii. Dunărea<br />

racorda de altfel reţeaua rutieră a Daciei cu marile artere de circulaţie ale<br />

imperiului. Folosirea pe scară largă a monedei va determ<strong>in</strong>a şi ivirea unor<br />

activităţi cămătăreşti, în formele şi <strong>in</strong> limitele cunoscute şi d<strong>in</strong> alte părţi<br />

ale imperiului.<br />

Inscripţiile am<strong>in</strong>tesc negustori în trei oraşe d<strong>in</strong> Dacia. La Sarmizegetusa<br />

avem pe Caius G[a]ianus e[t] Proculu[s] Apollofan (esl Suri neg (otiatores)248.<br />

La Apulum o <strong>in</strong>scripţie ne face cunoscuţi pe Aurelii Alexander et Flal'us,<br />

de asemenea Suri negotiatores249, iar o altă <strong>in</strong>scripţie pe T. Aur (elius) Narcissus<br />

negot(iator )250, care purtînd cognomen grecesc ar putea fi tot un oriental.<br />

Numărul negustorilor d<strong>in</strong> Dacia Apulensis trebuie să fi fost însă mult mai<br />

mare, căci la Sarmizegetusa, după mărturia unei <strong>in</strong>scripţii, negustorii d<strong>in</strong><br />

Dacia Apulensis, negotiatores prol'{<strong>in</strong>ciae) Apul(ensis), aveau un defensor<br />

optimus <strong>in</strong> persoana lui Crassus Macrobius251• Ei s<strong>in</strong>t deci organizaţi <strong>in</strong>tr-un<br />

fel de colegiu şi îşi trimit în metropola prov<strong>in</strong>ciei, unde se afla sediul prooCuratorului<br />

f<strong>in</strong>anciar, un apărător, atit de necesar desigur unei asociaţii ca<br />

aceea a negustorilor. Misiunea lui acolo era de a apăra <strong>in</strong>teresele asociaţiei<br />

<strong>in</strong> faţa reprezentantului fiscului imperial. Un ultim negustor e atestat<br />

-epigrafic la Drobeta, Prim (us) Ael(ius) Ion( ieus) neg (otiator }, după cognomenul<br />

pe care-I poartă este tot un oriental252•<br />

Vasile Pârvan, în studiul său despre naţionalitatea negustorilor d<strong>in</strong> Imperiul<br />

<strong>roman</strong>, ca şi toţi cei care s-au ocupat după aceea de negustorii d<strong>in</strong> Dacia,<br />

a arătat că în afară de cei pe care <strong>in</strong>scripţiile ii menţionează de-a dreptul<br />

oCa negustori, mulţi alţii cunoscuţi d<strong>in</strong> <strong>in</strong>scripţii erau de asemenea negustori253•<br />

Astfel, <strong>in</strong>trucit în întreg Imperiul <strong>roman</strong> majoritatea negustorilor sînt orientali,<br />

se poate admite că colegiile de Galatae, Asiani şi Ponto Bithyni de la<br />

Napoca, Apulum şi Germisara erau alcătuite mai ales d<strong>in</strong> negustori grupaţi<br />

-după prov<strong>in</strong>cia de orig<strong>in</strong>e, sub motivul cultului comun. Negustori se presupune<br />

că au fost şi unii d<strong>in</strong>tre orientalii documentaţi <strong>in</strong>dividual <strong>in</strong> regiunea<br />

auriferă, cum ar fi cei d<strong>in</strong> ci"es Bithyni de la Ampelum, Asclepius Asclep(iadis?)254<br />

şi Alexandrianus255.<br />

De asemenea, se presupune că negustori erau şi cei cîţiva Trel'iri atestaţi<br />

-epigrafic <strong>in</strong> Dacia, deoarece şi această sem<strong>in</strong>ţie galică d<strong>in</strong> Belgica e cunoscută<br />

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!