Life in roman dacia

In Dacia, şteampuri mînate cu apă pentru măcinarea minereului aurifer,
de felul celor folosite pînă nu de mult de localnici în Munţii Apuseni, au
fost identificate la Băiţa98, unde examinarea zgurei a lăsat să se deducă
folosirea unei substanţe numite tasconium, cu ajutorul căreia după cum arată
Plinius (loc. cit.) se separa aurul.
In citeva locuri din Munţii Apuseni, unde pînă astăzi se exploatează intens
aurul, au fost constatate şi urme care dovedesc folosirea unui procedeu mai
eficient de extragerea aurului, cu ajutorul curenţilor puternici de apă, de
asemenea cunoscut din autorii antici99• Rezervoare mari de apă săpate în
stincă au fost recunoscute in două locuri, unul pe virful muntelui Corabia,
din raza comunei Bucium (j . Alba), de unde torenţii de apă erau conduşi pe
un canal (corrugus) pînă la poalele muntelui, unde cu ajutorul lor se extrăgea
aurul din minereul îngrămădit acolo100, altul, de formă triunghiulară,
cu laturile de cite 25 m, pe panta dinspre nord-vest a muntelui Breaza,
de unde, de asemenea, pornea un canal care şerpuia pe o distanţă de cîţiva
kilometri101•
In afara ţinutului Munţilor Apuseni, exploatarea aurului in epoca romană
e mai puţin sigură. După unele observaţii nu îndeajuns de verificate, urme
de exploatarea aurului s-ar fi identificat în valea Jiului la Petroşeni şi Iscroni,
iar în Banat, la Marga, Bocşa, Maidan, Moldova Nouă, Slatina, Nera, Borlova,
Bolvaşniţa şi Vîrciorova102•
După opinia tehnicienilor moderni, tehnica folosită de romani în exploatările
miniere de aur, cu toată intensitatea şi aiJlploarea lor, era înapoiată.
In locul oricăror maşini se foloseau braţele de muncă ale sclavilor. Folosirea
sclavilor explică lipsa unor progrese mai însemnate. Uneltele de muncă erau
rudimentare , iar mij loacele tehnice folosite, empirice şi tradiţionale. In
Dacia, in afară de roata de lemn amintită, ca unelte de minerit se cunosc
tîrnăcoape, piroane, ciocane, lucerne etc. Urmele de exploatare , ca galerii,
rezervoare, canale, zgură de minereu etc., dovedesc totuşi că exploatarea
aurului in epoca romană a luat o mare amploare şi a fost foarte intensă, angajînd
un mare număr de braţe de muncă. Dar condiţiile de muncă erau înfiorătoare.
Ele sînt descrise de autorii antici cu referire la Egipt sau la Hispania,
dar nu avem nici un motiv să ne îndoim că în Dacia ar fi fost altfel,
mai ales cind descoperirile arată folosirea unor metode şi instrumente cu
totul similare celor din alte regiuni miniere din antichitate. Am văzut că
Diodor arată că în mine erau folosiţi şi copii. Tot el descrie impresionant
condiţiile de exterminare în care erau puşi să lucreze sclavii. "Ei lucrează fără
intrerupere sub ochii unui vătaf crud care îi copleşeşte sub loviturile de bici".
"Prin lovituri repetate, spune el mai departe, toţi sînt siliţi să lucreze, pînă
ce, sfirşiţi de oboseli, mor în chip nenorocit. De aceea, aceşti nefericiţi, doborîţi
de nenorociri şi fără nici o speranţă in viitor, îşi aşteaptă cu bucurie
moartea care este preferabilă vieţii". Acelaşi lucru il spune Diodor şi în altă
www.cimec.ro
303