Life in roman dacia

Palatul Augustalilor ( Aedes Augustalium) este cea mai monumentală clădi·
re dezvelită la Ulpia Traiana şi unică in genul ei in tot imperiul. Ea a servit
ca sediu al ordinului Augustalilor, ai cărui membri se îngrijeau de întreţinerea
cultului tmpăratului şi al Romei. Palatul are un plan unitar şi simetric1
conformindu-se aceloraşi reguli de perfectă geometrie arhitectonică. Clădirea
datind de pe la mijlocul secolului al II-lea e.n. este un ansamblu arhitectonic
inchis, de formă rectangulară (65 X 85 m), alcătuit din două părţi grupate
in jurul a două curţi: curtea mare şi curtea mică, despărţite de un zid
cu arcade şi cu două intrări. Intrarea principală în toată clădirea se afla pe
latura de nord a curţii mari, unde s-au construit şi nişte încăperi mai mici, in
timp ce pe laturile lungi, de est şi de vest, se află cite o basilica, servind ca săli
de intrunire ale ordinului. Curtea era pardosită cu lespezi de piatră şi in mij·
locul ei pe un soclu de piatră se înălţa altarul împăratului ( araAugusti) . A doua
curte e mai îngustă şi dispusă transversal, in cruce, faţă de curtea mare, for·
mind un fel de portic sau peristil, pavat cu mozaic de cărămidă. Pe latura
de sud a curţii mici se află un şir de încăperi avînd o faţadă monumentală1
cu cinci arcade sprijinite pe pilaştri canelaţi, care se intinde pe o lungime de
vreo 45 m. lncăperea situată la mijlocul acestei laturi a servit ca sanctuar,
alta, cu hypocaust pentru încălzire, ca sală de şedinţe. O încăpere subterană şi
izolată adăpostea tezaurul (arca) ordinului. Printr-o încăpere deschisă de lîngă
sanctuar se făcea trecerea in for.
Palatul Augustalilor de la Sarmizegetusa, in ansa111blul lui, este o construcţie
tipic romană, concepută şi realizată după aceleaşi principii arhitectonice
care au stat i la baza construirii oraşului insuşi şi a forului. S-a relevat
pe bună dreptate analogia care există intre planul general al palatului Augustalilor
şi acela al pretorilor unora dintre castrele din Dacia 54, dar trebuie ţinut
seamă că acest tip de pretoriu el însuşi se dezvoltă inspirîndu-se, cum am arătat,
după modelul forurilor oraşelor.
Planul oraşului Ulpia Traiana este plan tipic de colonie romană nou infiinlată
pe un loc cu totul liber de orice construcţii mai vechi. Dar oraşul închis ca
o fortăreaţă a fost conceput a adăposti doar pe primii colonişti care puteau fi
doar vreo 5 000-6 000. Creşterea succesivă a numărului locuitorilor a determinat
foarte curind revărsarea oraşului in afara incinter fortificate. De altfel,
unele clădiri de la inceput au fost sau urmau să fie ridicat.e in afara zidurilor
(extra muros) , ca de pildă unele temple, cum s-a amintit mai sus. Intr-adevăr,
eercetările mai vechi sau mai noi au identificat numeroase construcţii print
re care se impun in primul rind atenţiei noastre amfiteatrul, apoi citeva temple,
ca cel al zeiţei Nemesis de lîngă amfiteatru , al lui Aesculap şi Hygia,
ul Dianei, al zeiţei Virgo Caelestis, al zeilor sirieni, un mithraeum etc., două
,•illae suburbanae şi urmele altor construcţii impunătoare, din ruinele cărora
au fost scoase la iveală cîteva frumoase mozaicuri colorate. ln felul acesta,
aria pe care s-a intins oraşul este mult mai mare decit aceea a incintei,l care a
www.cimec.ro
347