Life in roman dacia

Poate în legătură cu cultul lui Sabazius ar fi de amintit şi cele două dedicaţii
de la Apulum inchina te zeului Glyconm, divinitate închipuită sub
forma unui şarpe, care după relatarea sofistului Lukian ar fi fost adus din
Macedonia in oraşul Abonotichos, din Paflagonia, pe vremea lui Antoninus
Pius şi Marcus Aurelius, de către falsul profet Alexander, şi prezentat ca o
nouă intruchipare a lui Asclepios (Aescu lap), avînd daru 1 de a fa ee profeţii379•
Dar şarpele joacă un rol important şi în cultul lui Sabazius.
O divinitate supremă de origine iudeo-frigiano-siriană atestată de asemenea
epigrafic tn Dacia, anume la Sarmizegetusa, este Zeus llypistos (epekoos),380
prin care, după cum a arătat C. Daicoviciu, trebuie să înţelegem pe Iahve
al evreilor, imbinat sincretistic cu alte divinităţi orientale, frigiene şi siriene.
După părerea lui C. Daicoviciu, aceeaşi divinitate se ascunde sub numele
de Juppiter summus exsuperantissimus, arătat drept cel care conduce
treburile divine şi umane, arbitru al destinului , divinarum humanarumque
rerum rector factorumque arbiter de o inscripţie de la Apulum381• De origine
semitică sint, cum a arătat acelaşi istoric român, şi Angeli amintiţi intr-o
dedicaţie de la Sarmizegetusa, alături de Deus Aeternus şi Iuno382• Ei sint.
"cei şapte archontes, păzitori ai intrărilor din planetele prin care trebuie să
treacă sufletele morţilor spre a ajunge la divinitatea astrală" sau, ca urmare
a contaminării credinţei iudaice cu concepţia dualismului persan , "acei
mesageri divini care ajută omul tn lupta lui necontenită cu răul".
Amintim insă aici că, după cum a arătat incă de acum mai bine de trei
decenii tot C. Daicoviciu, nu există nici o dovadă epigrafică despre răspîndirea
creştinismului in Dacia romană înainte de retragerea aureliană, şi constatarea
a rămas valabilă pină astăzi383• Pretinsa inscripţie creştină de la
Napocaa84, singura pe care pe vremuri V. Pârvan o putea invoca în sprijinul
răspîndirii creştinismului în Dacia Traiană 385, prin descoperirea tot la Napoca
a unei inscripţii cu acelaşi monogram , care conţine obişnuita formulă
opto sit tibi terra levis, s-a dovedit că nu are de loc acest caracter creştin.
De asemenea, nici unul dintre monumentele figurate considerate mai înainte
creştine nu au nici ele acest cara eter, aşa precum nici cele două noi monumente
funerare, de la Gilău386 şi de la Potaissa387, eu scena banchetului funebru,
contrar afirmaţiei editorilor lor, nu conţin vreun element incontestabil
creştin. La fel, textele din Tertullian şi Origenes, invocate în sprijinul răspindirii
creştinismului în Dacia în secolele 11-IJI, supuse unei analize
critice obiective şi competente, nu pot constitui o dovadă a răspîndirii
noii credinţe in Dacia înainte de Aurelian388• Singure le materiale arheologice
din secolele II-III care ar putea intra în discuţie sînt cele cîteva geme
numite abraxas, purtate ca talismane de adepţii sectci creştine a gnosticilor
basilieni. In Dacia, două asemenea geme s-au descoperit la Porolissum389,
iar în Dacia Inferior cîte una la Romula şi Orlea390• Dar ya ]oarea lor documentară
pentru răspîndirea creştinismului in Dacia este foarte redusă,
www.cimec.ro
374