Life in roman dacia

în lat întreagă Oltenia. El trecea prin localităţile Ad Mutrium (Butoeşti?),
Pelenda"a (Craiova - Mofleni), Castra No"a şi sfirşea la Romula (Reşca),
unde de fapt el face joncţiunea cu importanta arteră de comunicaţie de-a
lungul Oltului. Aceasta pornea de la Izlaz pe Dunăre şi la Romula se unea
cu a doua ramură, care pornea de la Sucida"a (Celei). De la Romula drumul
Oltului urca pe rîu în sus, de o parte şi de alta a lui, pînă la Caput Stenarum
(Boiţ.a, j.Sibiu), trecind prin localităţile Acidava (Enoşeşti, j. Olt), Rusidava
(Momoteşti, lîngă Drăgăşani), Pons Aluti (loneştii Govorei), Buridava (Stolnicen
i, j.Vîlcea), Castra Traiana (Simbotin, j.Vîlcea), Arutela (Poiana Bivolari,
j.Vîlcea), Praetorium (Copăceni-Racoviţă, j.Vîlcea), Pons Vetus (Ciineni,
j.Vîlcea), unde drumul trecea din nou pe malul drept al Oltului. Importanţa
drumului de-a lungul Oltului o dovedeşte şi descoperirea a trei miliarii,
unul din vremea lui Septimiu Sever la Băbiciul Episcopiei (j .Olt)270,
pe Olt, la sud de Romula, şi de castrul de la Slăveni, al doilea, de fapt un
mie fragment, probabil tot din secolul al II-lea, la Gostavăţu (j .Olt)271, şi
al treilea din vremea lui Maximin Tracul, din anul 236, in faţa castrului de la
Copăeeni (j .Vîlcea)272• Vechimea lui, în legătură poate cu drumul urmat de
Traian în al doilea război dacic, este indicată de numele localităţii Castra
Traiana. De la Caput Stenarum drumul, părăsind cursul Oltului, se îndrepta
spre Apulum, trecînd prin localităţile Cedoniae (Guşteriţa-Sibiu) şi Acidava,
de fapt Sacidava (Miercurea-Doştat, j. Alba).
Geograful din Ravenna, in afară de localităţile cunoscute din Tabula
Peutingeriana, mai aminteşte un drum care veriea probabil din ţara iazigilor,
intra in provincie la Porolissum şi trecea prin mai multe localităţi, rămase
neidentificate, şi anume Congri, Sturum, Urgum, Ermerium, Alincum, Capora,
Iscina şi Tirepsum273• Se poate crede că primele din aceste localităţi se
află în nordul Dac iei, pe Someş, celelalte in estul provinciei, drumul ieşind
in Barbaricum pe la Angustia (Breţcu), de unde continua probabil pînă la
Tyras, la gurile Nistrului. Aşa cum am mai spus, acesta era probabil drumul
de comerţ al iazigilor cu roxolanii prin Dacia, îngăduit de M.Aurelius a-l
folosi cu învoirea guvernatorului provinciei274•
Numeroase alte drumuri au putut fi stabilite pe teritoriul Daciei pe baza
miliariilor sau a urmelor de pe teren. Ele sint de .importanţă variabilă, dar
completează reţeaua de drumuri a provinciei.
Un drum lega toate localităţile şi castrele de pe malul sting al Dunării, de
la vest de Dierna, pînă la Islaz, la vărsarea Oltului în Dunăre. Tot în Dacia
Inferior, un drum pornea de la Drobeta, trecind pe la castrele de la Puţinei
şi Căt.unele, atingea Jiul la castrul de la Vîrţu şi apoi continua pe rîu în sus
pe la Bumbeşti şi Vîrtop, pătrunzind prin pasul Vîlcan in Transilvania, unde,
trecind din valea Jiului superior in valea Streiului, ducea pînă la Sarmizegetusa.
Acesta era drumu 1 cel mai scurt, dar greu, dintre Drobeta şi metropola
provinciei.
www.cimec.ro
153