01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ai arsenalului de arme de acolo, conductores armamen (tarii) , pe nume Turra­<br />

.n[iJus Marcell<strong>in</strong>us şi An[t(onius)] Senecio iunor117• Ei ar fi arendaşi ai confecţionării<br />

şi reparării armelor necesare armatei i, după părerea vestitului<br />

autor al istoriei economice şi sociale în antichitatea clasică, ei ar trebui să<br />

se numească mai degrabă redemptores, adică antreprenori118• Intrucit tnsă în<br />

<strong>in</strong>scripţie nu se face nici o referire la legiunea XIII Gem<strong>in</strong>a, la guvernatorul<br />

prov<strong>in</strong>ciei sau la procuratorul f<strong>in</strong>anciar al acesteia, rezultă că ei aveau<br />

a tel icrele lor proprii în care, cu ajutorul sclavilor şi poate al lucrători lor liberi,<br />

urmau să efectueze lucrările de armament, desigur în primul rînd pentru<br />

armată, dar poate şi pentru populaţia civilă. In orice caz, ei arendează de la<br />

fiscul imperial dreptul de confecponare a armelor, obligîndu-se, probabil,<br />

să efectueze toate lucrările cerute de armata Daciei. Mai presupunem că era<br />

nevoie de o asemenea luare în arendă a confecţ.ionării armelor, ca şi exploatarea<br />

altor bogăţii ale solului Daciei, deoarece numai aşa puteau obţ<strong>in</strong>e de<br />

la ceilalţi arendaşi, ai m<strong>in</strong>elor de fier, conductores ferrariarum, materia primă<br />

necesară îndeleLnicirii lor. Cu alte cuv<strong>in</strong>te, confecţionarea armelor era supravegheată<br />

de adm<strong>in</strong>istraţia imperială.<br />

f'ALii\ELE<br />

- IQ) rnare bogăţie a Daciei o formau şi ocnele de sare (sal<strong>in</strong>ae) , <strong>in</strong>tens ex­<br />

![>l0atate în epoca <strong>roman</strong>ă. Ele sînt tot în proprietatea împăratului, care le<br />

-exploatează pr<strong>in</strong> arendare, obişnuit împreună cu p;lşunile. In afară de cei<br />

·doi conductores pascui et sal<strong>in</strong>arum, P. Aelius il'larus şi P. Aelius Strenuus<br />

'am<strong>in</strong>tiţi, un al treilea conductor sal<strong>in</strong>arnm e cunoscut în persoana lui<br />

C. lulius Valent<strong>in</strong>us, d<strong>in</strong>tr-o <strong>in</strong>scripţie de pe un altar înch<strong>in</strong>at lui Sol <strong>in</strong>CJictus<br />

la Sînpaul (j . Harghita), de către libertul şi <strong>in</strong>tendentul său [C.] Iuliu.·<br />

Omucius, [l] ibertus actor119• Spre deosebire de ceilalţi doi, acesta este arendaş<br />

numai al sal<strong>in</strong>elor, nu şi al păşunilor. Inscripţiile îi documentează pe<br />

:aceşti conductores sal<strong>in</strong>arum reprezentaţi chiar la locul de exploatare a sării<br />

.de cite un libert al lor ca <strong>in</strong>tendent, actor, anume Ael(ius)Atticus120, după<br />

-părerea noastră libert, nu sclav, la Domneşti (j . Bistriţ.a-Năsăud),şi mai sus<br />

am<strong>in</strong>titul C. Iulius Omucius. Tot în legătură cu activitatea legată de sare este<br />

am<strong>in</strong>tit şi libertul P. A [elius] Euphorus121, <strong>in</strong>tendent al lui P. Aelius l\Iarus la<br />

Micia, probabil în legătură cu transportul sării pe Mureş spre Pannonia,<br />

Moesia Superior şi restul imperiului. Căci aşa cum rezultă d<strong>in</strong> <strong>in</strong>scrippa de<br />

la Apulum a lui P. Aelius Strenuus, unde el e <strong>in</strong>titulat şi conductor commerciorum,<br />

aceşti arendaşi o dată cu exploatarea sării primeau şi dreptul de<br />

vînzare a ei.122<br />

Sarea exploatată în Dacia satisfăcea în primul rînd necesităţile <strong>in</strong>terne ale<br />

prov<strong>in</strong>ciei, dar era şi trimisă în alte părţi, transportul făcîndu-se cu corăbiile<br />

pe Mureş, Micia, punct de control şi de vamă la ieşirea d<strong>in</strong> prov<strong>in</strong>cie, era<br />

www.cimec.ro<br />

306

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!