01.02.2014 Views

Life in roman dacia

by M MACREA

by M MACREA

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

giul fabrilor, la care nu face nici o aluzie, ci la augustali, cum a arătat C.Daicoviciu183.<br />

Augustalii de la Ulpia Traiana dispune au de un somptuos palat,<br />

aedes augustalium, clădit pe la jumătatea secolului al II-lea chiar lipit de<br />

for, cum au arătat săpăturile arheologice. O <strong>in</strong>scripţie ne <strong>in</strong>formează că monumentala<br />

clădire a fost construită de către M.Procilius Regulus, cavaler <strong>roman</strong><br />

şi decurion al coloniei, d<strong>in</strong> banii dest<strong>in</strong>aţi <strong>in</strong> arest scop de tatăl său<br />

M. Procilius Niceta, duumvir şi flamen al colon iei, care avea şi titlul (onorific)<br />

de sacerdos Laurentium La"<strong>in</strong>atium184. Ei nu făceau parte totuşi d<strong>in</strong> ord<strong>in</strong>ul<br />

augustalilor, ca şi alţi b<strong>in</strong>efăcători ai ord<strong>in</strong>ului, cum este P .Antonius Super,<br />

decurion al coloniei, care în secolul al III-lea face o înch<strong>in</strong>are ord<strong>in</strong>i augustalium185.<br />

Augustalii s<strong>in</strong>t însă patronaţi, ajutaţi şi controlaţi de către ord<strong>in</strong>ul<br />

decurionilor. Nici preotul altarului împăratului (sacerdos arae Augusti), care<br />

oficiază la altarul aflător <strong>in</strong> curtea palatului Augustalilor, nu face parte d<strong>in</strong><br />

rîndurile augustalilor, ci obişnuit era un cavaler <strong>roman</strong>186.<br />

Inscripţii am<strong>in</strong>t<strong>in</strong>d sacerdotes arae Augusti se cunosc nu numai de la Sarm i­<br />

zegetusa, ci şi de la Apulum187 şi Napoca188. Ei sînt aleşi pe un an sau pe un<br />

timp limitat, nu pe viaţă. Ei prezidează şi concilium trium Daciamm,<br />

<strong>in</strong>titulîndu-se şi coronatus Daciarum trium189. Ei sînt aleşi ca preoţi ai prov<strong>in</strong>ciei<br />

nu numai d<strong>in</strong> metropolă, ci şi d<strong>in</strong> alte oraşe, după ieşirea d<strong>in</strong><br />

funcţie num<strong>in</strong>du-se sacerdotalis pro"<strong>in</strong>ciae Daciae190 sau sacerdotalis Daciae191•<br />

In schimbul contribuţiilor băneşti pe care le dădeau , augusta) ii se bucurau<br />

de unele dist<strong>in</strong>cţii onorifice acordate lor de către ord<strong>in</strong>ul decurionilor. Astfel,<br />

descoperirea în ru<strong>in</strong>ele amfiteatrului de la Sarmizegetusa a unei bănci de<br />

piatră cu <strong>in</strong>scripţia A VG (ustalis)192 dovedeşte că augustalilor li se rezervau<br />

locuri de onoare <strong>in</strong> amfiteatru , desigur în spatele decurionilor municipali.<br />

De asemenea, cei mai de frunte d<strong>in</strong>tre ei obţ<strong>in</strong>eau <strong>in</strong>semnele onorifice ale<br />

decurionatului ornamenta decurionalia. La Sarmizegetusa a fost dist<strong>in</strong>s cu<br />

aceste însemne augustalul M. Ulpius Hermes193, libert al decurionului Ulpius<br />

Domitius Ruf<strong>in</strong>us194, iar la Apulum augustalul Septim(ius) Ascul (apius) Hermes,<br />

libert al templului lui Aesculap (liber tus num<strong>in</strong>is Aesculapi habens ornamenta<br />

decurionalia coloniae Apulensis )195•<br />

Unii d<strong>in</strong>tre Augustali deţ<strong>in</strong> funcţi i de conducere în colegiul fabrilor. Astfel<br />

, T.Fl(avius) Flavianus aug (ustalis) m(unicipii) S(ep timii) Ap (ulensis)<br />

este şi dec (urio) coll(egii) fabr (um)196, iar M.Aurelius Timon, aug (ustalis)<br />

co l(oniae) Apul(ensis) , este şi mag(ister) coll(egii) s(upra) s(cripti) (fabrum)197.<br />

Colegiile profesionale şi cele de cult constituie în oraşe a treia stare sau<br />

ord<strong>in</strong>, d<strong>in</strong> care făceau parte locuitorii d<strong>in</strong> păturile sociale cele mai de jos,<br />

peregr<strong>in</strong>i şi chiar sclavi. Indiferent de caracterul şi numirea lor, aceste colegii<br />

se alcătuiesc <strong>in</strong> scopul ajutorării reciproce, pentru organizarea în comun a<br />

întrunirilor şi mai ales pentru înmormîntări. Ele s<strong>in</strong>t organizate numai <strong>in</strong><br />

unele oraşe ca Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Drobeta, Tibiscum , <strong>in</strong>depli-<br />

www.cimec.ro<br />

144

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!